FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania
Forumul pescarilor din Romania . Iti plac pestii , pescuitul , iesirile in natura ? Aici este locul tau de pe internet....Tehnici de pescuit , nade si momeli pentru pesti , scule de pescuit , barci pentru pescari , specii de pesti , discutii despre pescuit , aici le gasesti . Informatii despre balti , pesti rapitori, Delta Dunarii , pescuit pe Dunare , solunar, salau , crap , caras , stiuca , biban, voblere , twistere , lansete si mulinete pentru pescari, magazin de pescuit , retete , bors de peste , peste la gratar , peste la cuptor , plachie de peste....Pentru toti pescarii din Romania....FIR INTINS !
Lista Forumurilor Pe Tematici
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania | Reguli | Inregistrare | Login

POZE FORUM PESCUITUL - PESCAR HOINAR PRIN ROMANIA

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Cezi
Femeie
23 ani
Vaslui
cauta Barbat
27 - 80 ani
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania / PESCUIT LA DUNARE SI IN DELTA DUNARII / Delta Dunarii  
Autor
Mesaj Pagini: 1
donpaul
Membru de baza

Din: Iasi
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 228
salutare la toata lumea 
pe 7 august plec in delta pt prima data la pescuit. daca sunt pescari care au mai fost ii rog sa imi dea niste sfaturi, trucuri ceva. vreau sa dau la stiuca, somn si crap.
fire intinse

-----------------------------------------------------------

Cauta informatii utile si in :
Site Pescar Hoinar prin Romania -


pus acum 15 ani
   
nexu
Membru de baza

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 134
Acu' depinde de locu' in care mergi si, dupa cum bine intuiesc, ai sa mergi cu cineva care a mai fost p'acolo...daca nu mergi cu cineva cunoscut, vei avea dezamagirea vietii tale...crapu' si somnu' impart aceleasi locuri si'i vei intalni mai peste tot unde malu' are scoica, stiuca insa o vei gasi mai mult in locuri cu apa statatoare, unde este bradis, stuf, samd...
La crap tre' sa nadesti cu porumb/mamaliga, iar in ac vei pune porumb pe fir de par, sau patratica de mamaliga(imensa, cat o juma' de cutie de chibrituri)...
La somn ac mare sa ai(cel mai mare pe care'l vei gasi pe piata), rama neagra, coropisnita sau scoica din Dunare(2-3scoici intr'un ac)...
Stiuca o vei lua la nalucile pe care vei avea inspiratie sa la pui
N'am mare experienta pe Dunare sau/si Delta Dunarii, insa este exact asa cum spun toti Cunoscatorii:"nu se poate compara cu pescuitu' de pe'o balta


_______________________________________
Între o palmă şi o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma!!!...

pus acum 15 ani
   
donpaul
Membru de baza

Din: Iasi
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 228
ai intuit bine k merg cu cineva care a mai fost... dar pt mine e prima data si nu prea as vrea sa cer sfaturi.. as vrea sa par ca cunosc pescuitul in delta   ma duc cu niste prieteni de familie care au mai fost dar ei sunt doar pescari amatori.. in iasi nu prea se duc la pescuit dar in delta o sa ne intalnim cu niste lipoveni care cunosc f bine locurile     
mersi mult de sfaturi 
p.s. eu la prut pescuiesc la somn cu cele mai mari carlige care leam gasit in magazin si gros cat un bat de chibrit... si tot am gasit o data carligul indoit era drept ca acul... as putea sa povestesc maimulte dar nu e timp acum. O sa fiti toti invitati la anul pe iazul meu propriu (care incep sa il construiesc acum) sa mai stam la niste povesti,,,
numai bine si fire cat mai intinse     

Modificat de donpaul (acum 15 ani)


pus acum 15 ani
   
nexu
Membru de baza

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 134

donpaul a scris:

... pt mine e prima data si nu prea as vrea sa cer sfaturi.. as vrea sa par ca cunosc pescuitul in delta ...numai bine si fire cat mai intinse     

Gresit, niciodata nu tre' consideri ca le stii pe toate in pescuit, iar a lasa impresia ca esti As la vreun stil de pescuit, este ceva fals...nu ar trebui sa'ti fie tarseala sa ceri sfaturi celor cu care mergi ci dimpotriva, profita la maxim de ceea ce'ai putea invata de la ei...in afara de locurile bune, iti mai tre' si oarece secrete pe care le poti lua doar de la insotitorii tai...au fost destule cazuri in care, desi pe sonar se vedeau pesti in prostie, in imediata apropiere a locului in care aruncam monturile, nu au fo' cine stie ce capturi si asta pt ca  am mers croit p'un anumit peste...numai colegii cu vechime pot interpreta perioada anului, temperatura, perioada din zi/noapte...ziceai ceva de Prut, daca stii oarece despre curent si praguri, ste poti considera ca nu esti chiar incepator...zicea cineva(nu mai stiu cine) ca:omul cat traieste invata...asa o fi???...


_______________________________________
Între o palmă şi o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma!!!...

pus acum 15 ani
   
nexu
Membru de baza

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 134
Hai ca m'am rupt cu "boldu"...

Modificat de nexu (acum 15 ani)


_______________________________________
Între o palmă şi o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma!!!...

pus acum 15 ani
   
donpaul
Membru de baza

Din: Iasi
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 228
ai dreptate asa e cred ca o sa profit la maxim de pescuiala asta in delta sa invat cat mai multe cum ai zis si tu 

pus acum 15 ani
   
nexu
Membru de baza

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 134
Admin, muta pls subiectu' asta la "dunare si delta"...

_______________________________________
Între o palmă şi o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma!!!...

pus acum 15 ani
   
AdrianSB
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2
Donpaul,
Si eu plecla Murighiol peste 3 zile, si tot pentru prima data. Spre deosebire de tine si prietenul cu care merg e tot pentru prima data in Delta.
Daca te-ai intors spune-mi te rog ce ar trebui sa iau cu mine.
Momeala? fire? Ace? Orice sfat , te rog.


pus acum 15 ani
   
DanutZ
Veteran

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 612
Dak tot ati fost in delta imi puteti spune si mi ce ati prins?la ce a tras?in ce zona ati fost?multumesc!

pus acum 15 ani
   
Ovi_1919
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 376
Si eu o sa ma duc la anul in delta ca-m pe o saptamana 

Cum zice si cel de deasupra mea spunetine si nou ce ati prins , cum , unde cu ce , cam ce sa ne luam la noi   =D


pus acum 15 ani
   
filica ciutac
Vizitator



si eu astept raspuns de o luna si ceva dar nu vad sanse.locurile bune le tin secrete ,ptr ei,asa ca voi mai astepta vreo6-8 luni iar daca nu ma voi duce de-a futui dorul sa le caut personal.nu le voi gasi dar voi veni fudul ca am fost in delta.  

pus acum 15 ani
   
filica ciutac
Vizitator



imi cer scuze d-lui Mircea pt cuvantul interzis..ma mai uit la Dinescu.nu se vai mai repeta

pus acum 15 ani
   
@didelpro
MEMBRU DE ONOARE

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 875
..salut..o parte din "trupa"(cei neimplicati politic =D ),au plecat in balta!,locatia "cred"(acum, se imbarca),sf.gh.,la confluenta cu perivolovca!O sa va tin la curent!!!!!!!!!!!!!!!
ps apa scade usor ,este ca in "tehnologie"!!!!!!!!!!!!!........cele bune


_______________________________________
Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !

pus acum 15 ani
   
filica ciutac
Vizitator



salut Didele, cred ca tehnologia ta are menirea sa ia presiunea de pe capul pestelui.sau cel putin pana ajung camarazii tai  

pus acum 15 ani
   
Modigliani
Moderator

Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
Delta Dunarii - Geneza

Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei" (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in felul sarelaxare in deltadelta pescuit cazare delta dunarii hotelui 4 stele cum arata o vila in delta pensiunea ovidiu pensiunea ovidiu crisan cazare delta dunarii pensiune delta cazare delta dunarii 4 stele sejur delta dunarii pensiuni sulina sulinau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza.

Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 î.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta"; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la 2-3 km inapoia tarmului!

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din relief pozitiv (grinduri, ostroave ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
- grinduri fluviale, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est,
avand altitudini de 0,5-5m.
- grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m altitudine maxima pentru Delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea.
- grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negativ. Cel mai tanar pamant al tarii, in formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze distincte.prin natuta deltei,pensiuni in delta dunarii cazare delta dunarii pensiune 4 stele cazare delta pensiunea ovidiu cazare delta pensiuni de vanzare delta dunarii balti cazare ieftina delta cazare delta dunarii 4 stele pensiunea ovidiu crisan tulcea pensiuni lux in delta

Faza 1 : Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea.
Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte.

Faza 2 : In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a
format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna.

Faza 3 : Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care
Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim - Sinoie

Faza 4 : Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.


pus acum 14 ani
   
Modigliani
Moderator

Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
Delta Dunarii - Fauna

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, pelicani delta dunarii,pensiunea karma delta pensiune ovidiu vila ovidiu delta sulina pensiunea ovidiu cazare delta dunarii pensiunea ovidiu delta cazare delta pensiuni sulina croaziere delta dunarii ovidiu delta multe din ele fiind unice în lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apă dulce (60%), restul migrând primăvara din Marea Neagră. Intre acestia din urmă, sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si economic. Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian.

Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă si care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă si rămânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primăvara. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase : cuibărersc 81 specii si trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană. Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adăugă, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viată este legată de prezenta apei. Acestea se grupează în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apă, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufării (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tărmuri (stârci, lopătari, tigănusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogată continuate cu stufării (ralide), specii de tărmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescărusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică, devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării cosistemelor acvatice. Zăvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugă, în timpul cuibăritului, rate, cormorani si stârci.lebada

In pădurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcăleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brună, acvila pitică, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea, prepelita, ciocârliile, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângă gospodării, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casă, rândunica, barza, lăstunul. O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii care sunt aglomerări de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui număr mare de păsări în apărarea cuiburilor cu ouă sau pui. Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zăvoaielor de salcie sau în stufării, zgomotul infernal, atmosfera specifică altor ere geologice, zborul săgetător al miilor de păsări care îsi hrănesc puii, transformă coloniile de păsări într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricărui iubitor al naturii.

In Delta Dunării sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopătari, tigănusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescărusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie inrata se afla o zonă impadurita bogata in vanat: fazani, caprioare, iepuri, vulpi, mistreti, gaste salbatice, rate salbatice. Va asteptam in mirifica Delta a Dunariitegrală Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtă. Aici se asociază mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pănă la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie. Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare si masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii in Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.


pus acum 14 ani
   
Modigliani
Moderator

Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
Delta Dunarii - Flora

Flora deltei , însumând 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute în flora României. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, în special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezultând cea mai întinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene. Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza înca o data gradul ridicat al influentei antropice.În functie de biotopul pe care îl ocupa, se întâlnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti. Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult întinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc.).

Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), în amestec cu papura ( Typha latifolia si T. angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp.). Plaurul, ca una din cele mai caracteristice formatiuni ale deltei, reprezinta o împletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice, resturi vegetale si mâluri aluvionare. Acesta are cea mai larga dezvoltare în lacurile Matita-Merhei si Rosu-Puiu. Ca o unitate aparte se disting nisipurile litorale maritime, unde vegetatia prezinta o gradare caracteristica, cu trecere de la nisipul plajelor cu Cakile maritima, Salsola ruthenica , la dunele înalte cu Elymus sabulosus, Artemisia maritima etc. Vegetatia terestra ocupa suprafete mai reduse si ea apare numai pe grindurile cele mai înalte, cum sunt: Letea, Caraorman, Chilia, Fotografii pasari Delta Dunarii,cormorani delta dunarii Stipoc si diferite grinduri fluviale. Ea este reprezentata prin paduri amestecate, zavoaie de salcie si pasuni.



Padurile amestecate sunt constituite din plop alb, Populus alba , plop negru, P. nigra , stejar, Quercus robur, salcie alba, Salix alba , ulm, Ulmus levis etc., ca si de o serie de arbusti (alun, porumbar, maces, paducel, lemn câinesc, corn, catina alba si rosie). Caracteristica pentru aceste paduri, care apar pe grindurile Letea si Caraorman, este prezenta plantelor agatatoare: liana, Periploca graeca , vita-de-vie salbatica, Vitis silvestris , curpenul de padure, Clematis vitalba si altele. Zavoaiele de salcii se întâlnesc mai ales pe grindurile fluviatile, iar pajistile ocupa suprafete restrânse, fie pe grindurile inundabile (unde predomina asociatiile cu numeroase graminee), fie pe cele nisipoase cu specii arenicole.


pus acum 14 ani
   
Modigliani
Moderator

Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
Delta Dunarii - Pesti

Fauna acvatica include 160 de specii de pesti : 75 specii de peste de apa proaspata, 70 specii de crabi, melci si scoici, animale microscopice si specii de apa adanca. Ei formeaza una dintre cele mai mari bogatii ale Deltei Dunarii. Printre cele mai frecvente specii sunt : crapul, carasul, stiuca, somnul, bibanul. In timpul perioadei de reproducere, diferite specii de pesti din Marea Neagra (cega, nisetru) – asa numitii “pesti fara oase” de catre istoricul antic Herodot – urca pe bratele Dunarii. Majoritatea pestilor ce constituie suursa de hrana pentru sute de mii de pasari, traiesc in reteaua de lacuri si parauri : Furtuna, Trei Iezere, Balcanestii Mari, Babina, Gorgova, Isac, Uzlina, Lumina, Puiu, Rosu etc.

Cele mai importante pescarii sunt cele de la Mila35, Crisan, Gorgova, Mila 23-sat, Matita, Sulina, Mahmudia, Uzlina si Dunavat. Dintre speciile de pesti intalnite in Delta un loc aparte il ocupa sturionii marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin vestitele icre negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori amintim scrumbia, care primavara urca pe Dunare cateva sute de km pentru a-si depune icrele. Cel mai mare potential piscicol al tarii se gaseste evident in Delta Dunarii, aici se obtine 50% din productia de peste de apa dulce a Romaniei. Desi bogatiile Dunarii si indeosebi ale Deltei au fost puternic afectate de braconieri si de management inadecvat, acest teritoriu mai pastreaza amintirea vremurilor de belsug, totusi Delta Dunarii asigura 50% din cantitatea de peste necesara obtinerii produselor din peste in Romania. Unele specii de pesti sunt intr-o continua crestere in ceea ce priveste numarul de indivizi, cum ar fi stiuca, somnul, din nefericire insa salaul este intr-o continua descrestere. Suprafetele de pescuit sunt anual stabilite de catre Uniunea Vanatorilor si Pescarilor Amatori si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

crap in delta dunariiCateva din cele mai importante zone de pescuit sunt : (detalii) 1. Bratul Sf. Gheorghe km 70-75, km 50-55, km 30-40 : somn, crap - lacuri de pescuit langa Dunavat si pana la lacul Razim : stiuca si biban 2. Bratul Sulina – de la Caraorman la Dunarea Veche : crap - lacul Fortuna, lacul Baclanesti, 3 Iezere si Bogdaproste : stiuca si biban Din cele mai intalnite specii de pesti amintim : caracuda, linul, pastruga, crapul, salaul, avatul, bibanul, obletele, rosioara, carasul, somnul, stiucaIata cateva lucruri ce nu le veti gasi in manualele de zi cu zi, lucruri utile adunate pentru dumneavoastra de la batranii deltei, oameni ce si-au acumulat si perfectionat experienta de-a lungul timpului, lucruri si informatii utile ce le-am adunat timp de 5 ani pentru ca dumneavoastra, clientii nostri, si nu in ultimul rand, prietenii nostrii, sa va bucurati cu adevarat de momentele de neuitat ce le-ati putea petrece cu noi in Delta Dunarii.

Carasul (Carassius auratus gibellio)

crapul la Rosu

Denumirea ştiinţifică : Carassius auratus gibellio enumiri populare : caras argintiu, caras floran, crap-caras. Familia : Cyprinidae :Ordinul : Cypriniformes
Descriere imensiunile obisnuite ale carasului sunt de 10 -15 cm cu 80 -150 g, ajungand pana la 1,5 - 2 kg in mod exceptional. In crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai mare, de 500 - 800 g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la argintiu spalacit in rauri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati. Peritoneul este negru, ca la scobar. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus, de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din "70.Origine Carasul este originar din Asia de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in acvarii). A fost introdus in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in bazinul Dunarii, Rinului.

Raspandire traieste in toata Europa si Asia de nord. La noi in tara se intalneste in aproape toate baltile, lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. Raspandirea lui extraordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa oxigenului, cat si prolificitatii sale. Carasul este un peste care rezista si scos din apa, mai multe ore, mai ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii. Nu o data carasii
adusi acasa la sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate.
Inmultire .Se realizeaza primavara, cand apa atinge 8-10 grade, cam in aceeasi perioada cu crapul. Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in 2-3 serii. La aceasta specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind dupa aceasta varsta fenomenul de transformare in femele (ginogeneza).
Pescuit :Pescuitul carasului se poate face prin mai multe metode: cu undita, cu lanseta cu plumb pe fundul apei, bolognesa. Se foloseste o undita de 4-6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri mai mari. Diametrul firului va fi de 0.12-0.18 mm. Pluta va avea o portanta de 0.5-2 grame in functie de momelile folosite. Carligele vor fi numarul 12-10 .Momelile folosite la pescuitul carasului sunt ramele, preferabil de gunoi..Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman. Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie

Crapul in Delta

Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt 50-100 cm (10-20 kg), ajungand pana la 140 cm si 45 kg in mod exceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de 15-20 ani.Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Solzii sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas). In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie. Temperatura optima de hranire este de 190C. Momelile folosite la pescuitul sportiv: mamaliga, boabe de porumb, rame, viermusi. Pentru asigurarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb, mamaliga, etc. Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata canale. Exista perioade cand canalul Crisan-Caraorman este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit. Perioada de pescuit in Delta: Dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mijlocul lunii iunie si pana in octombrie, iar daca vremea este mai blanda chiar si noiembrie. Luna septembrie este considerata foarte potrivita pentru pescuitul
crapului. Origine Crapul este originar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani. Raspandire Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale.

Nu se intalneste in Africa, Siberia. La noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dcrap chelesunarii. Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si obstacole naturale. Inmultire Are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese din hibernare. (aprilie - mai). Locul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea apelor
in primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie. O femela depune circa 100 000 icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame.

Nu uitati :
- Dupa ce ati ales locul de pescuit, pregatiti minciogul.
- Nadirea sa se faca cu 2-3 zile înainte de primul pescuit.
- In nada sa puneti si seminte mici(cânepa, ovaz, orz), în afara de nada pe care o veti pune în cârlig.
- Daca vântul este caldut, pescuiti pe directia lui.
- Evitati surprizele neplacute ale echipamentului (linie, forfac, cârlig), cu ajutorul unui test dinamometric, cel mai simplu fiind sa folositi un cântar de mâna.
- Pentru cei ce pescuiesc la pluta, atentie la folosirea culorilor: partea de sus o vede pescarul, iar partea de jos o vede pestele.
- La înteparea pestelui, întindeti firul, pentru evitarea formarii unui unghi ascutit, între fir si vârful lansetei, pentru evitarea ruperii lui

Rosioara(Scardinius erythrophtalmus)

Denumirea stiintifica : Scardinius erythrophtalmus Denumiri populare : rosioara, babusca rosie Familia : cyprinidae Raspandire Rosioara este raspândita în apele Europei, din Suedia panaîn Mediterana si Asia Mica. În România se gaseste în aproape toate apele statatoare de deal si ses, precum si în râurile din aceeasi zona. Dimensiuni Lungimea medie a acestui peste este de 20-30 cm, dar sunt si exceptii de 35 cm, iar greutatea de 200-300 g, cu maximul pâna la 1- 2 kg. Descriere Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor.Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari si bine fixati în piele. Botul este scurt, gura mica, terminata oblic, îndreptataîn sus (adaptare la pescuitul în straturile superioare ale apei) si lipsita de mustati. Înotatoarea dorsala este situata mult înapoi dupa înotatoarele ventrale. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuante de verde sau cafeniu, iar laturile corpului si burta sunt argintii. Înotatoarele, caracteristice acestui peste, sunt de un rosu aprins, cu exceptia dorsalei. Ochii sunt aurii si nu rosu-galbui ca babusca, cu care este deseori confundata.

Mod de viata Este un peste sedentar, simtindu-se în largul lui în baltile cu vegetatie abundenta. În râuri îl gasim mai ales în sectoarele cu un curs mai lent. Traieste în cârduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Rosioarele "serioase" (mai mari de 0,5 kg) umbla singure. Vara si toamna, pâna la caderea vegetatiei, o gasim în mijlocul vegetatiei, în culoarele dintre nuferi. De aici pândeste caderea insectelor în apa, tântari, muste, mici gaze. Alaturi de acestea manânca larve de insecte, viermi, melci, precum si plante acvatice.Înmultire Are loc in perioada aprilie - iunie, la o temperatura a apei în jur de 18 grade Celsius. În perioada de împerechere, masculii au culorile mai accentuate. Momeli Momelile folosite cu succes la pescuitul rosioarei sunt viermusii albi de carne, râmele mici, larvele de "libelule", bucatelele de pâine, aluaturi diverse. În timpul verii o momeala "prinzatoare" o constituie cosasii. Rosioara, fiind un peste care vâneaza la suprafata apei, poate fi pescuit si cu muste artificiale, mai ales exemplarele mari.Se foloseste îndeosebi nadirea de apel, câteva firimituri la 8- 10 lansari. Varga va fi telescopica, cu o lungime de 4-7 metri, cât mai usoara. Rosioara se poate pescui si cu undita rubesiana, de 9- 12 metri, atunci când conformatia lacului o impune (mal putin adânc, plin de vegetatie, cu distanta mare pâna la primele ochiuri de apa). Lanseta se foloseste mai putin la pescuitul rosioarei. Cel mai folosit este firul monofilamentul de 0,12-0,15 în general, un pic mai gros acolo unde ne asteptam la exemplare mai mari sau agatarile în vegetatie sunt frecvente.

Pentru pescuitul "la pipait" nailonul va fi mai subtire, 0,10-0,12. Pluta va avea o portanta de 0,10-1 gram, în functie de valuri. Formele cele mai utilizate sunt cele tip "morcov" sau"picatura", cât mai sensibile, cu antena si chila de dimensiuni mai mici, de maxim 5 cm.Plumbul :se folosesc 3-4 alice la distanta de 2-3 cm una de alta, exact cât sa lesteze pluta. Atunci când pescuim în apropierea suprafetei apei (20-30 cm) se pune numai o singura alica, imediat sub pluta, care sa o echilibreze. Cârligele folosite vor avea numarul 12-16, cu tija subtire, pentru a nu deteriora momeala.Metode de pescuitÎn timpul verii, dupa prohibitie, rosioara urca la suprafata apei pentru a culege gâze cazute pe apa, printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale rosioarei sa fie cele la suprafata apei. Se pescuieste fie cu o pluta mica usor lestata, cu cârligul la o adâncime de 20-30 de centimetri, fie fara plumb si pluta, "la pipait", folosind ca momeala o insecta (cosas), sau o bucatica de pâine. Fiind un pescuit "la vedere", prezenta pescarului trebuie sa fie cât mai discreta, evitând ca umbra sa cada pe apa. Toamna, dupa caderea vegetatiei, rosioara coboara spre fundul lacului. Se va folosi o pluta cu o portanta mai mare, cu alicele de plumb montate în apropierea cârligului, pentru a cobori linia rapid la adâncimea dorita. Momeala utilizata va fi buchetul de viermusi albi de carne sau rame mici de gunoi. Iarna, la copca, alaturi de biban, ghibort si babusca se poate pescui ocazional si câte o rosioara, atunci când momeala este un buchet de larve de libelula

LINUL (Tinca tinca) crap pe dunarea veche

Descriere: Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici. Traieste in apele limpezi si oxigenate. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm. Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, cocolos de paine. Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Linul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite de curenti: Crisan-Caraorman Perioada de pescuit in Delta : Din luna iunie si pana in octombrie.Iata si principalele locuri si zone de pescuit atat in Delta Dunarii cat si in alte zone din Romania pe care vi le recomanda cei mai buni pescari ...


pus acum 14 ani
   
Modigliani
Moderator

Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
Canale

Canalul Crisan
Este un canal adanc si cu o latime mare (100 m), cu un curent moderat; loc pentru somn si crap. Exista portiuni unde se prinde salau (intersectia cu Bratul Sulina), avat, stiuca Se gaseste peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita.
Canalul Vatafu
Este un canal lung si fiind aproape paralel cu bratul Sulina are un curent puternic. Acesta, intersectand multe canale, traverseaza o zona bogata in lacuri si japse, cu unele are legatura directa ( lacul Vatafu si japsa Doha). Acolo unde ia nastere, la intersectia cu canalul Crisan-Caraorman, ca de altfel si pe tot parcursul lui, se poate pescui cu succes salau, somn, crap, biban, platica.
Canalul Litcov
Cu malurile bordate de salcii vechi si cu un traseu sinuos, canalul Litcov este de o frumusete extraordinara. Cel mai lung canal din Delta (45 de km) pleaca de pe cel mai vechi si mai frumos brat al Dunarii,Sfantul Gheorghe urmand sa strabata o zona impanzita de lacuri si japse asigurand accesul in aceste locuri. La fel ca Perivolovca si ca alte canale din Delta, in perioadele de vara, cand nivelul apei este mic, pestii din japsele si chiar din lacurile mari isi gasesc refugiu in canalul mai adanc si mai bine oxigenat. Spre deosebire de Perivolovca cu care se intersecteaza, orientarea acestui canal este de la vest la est, in directia de curgere a Dunarii, de aceea curentul apei este mai rapid. Locurile de pescuit sunt pe tot parcursul lui, insa intersectiile cu alte canale sunt mai agreate de salau, avat, biban, rosioara, in zonele cu curent mai domol sunt mai indicate pentru crap, iar locurile mai adanci pentru somn.In apropierea Caraormanului, nu departe de intersectia cu canalulul Crisan-Caraorman exista un loc unde s-a format o groapa adanca. Acest loc este foarte bun pentru pescuitul somnului. Aproximativ 50 - 70 de m mai in aval se afla intersectia cu canalul "Suez" loc unde se poate pescui biban si avat. Dupa aceasta intersectie la 50 de m se afla o zona cu adancime mai mica, dar si cu un curent mai lin, unde se poate prinde crap. Apoi, la aproximativ 300 m apele mai limpezi ale Litcovului se unesc cu cele tulburi ale canalului Crisan-Caraorman.

Canalul Puiu - Rosu
Un canal adanc si extrem de circulat de pesti este si cel ce leaga lacul Puiu de lacul Rosu. Rosu si Puiu sunt lacuri mari si adanci, cu un important potential piscicol, iar canalul dintre ele, asezat paralel cu directia de curgere a Dunarii are un curent puternic, care oxigeneaza apa si atrage foarte multi pesti. Pe malul lui se gaseste Satul de Vacanta Rosu, ai carui turisti au pescuit foarte mult crap la mamaliga, dupa ce au nadit foarte insistent cu porumb.

Canalul Puiulet – Lumina
Este un lac cu o suprafata mare si adanca unde se dau lovituri grele la stiuca. Intre lacul Lumina si Puiulet (lacuri adanci si destul de mari) exista un canal de legatura scurt. Acesta are si zone unde malurile sale sunt formate din aglomerari de plauri, sub care isi gasesc adapost pesti ca; somn, crap, caras. La gurile canalului plaurii pot bloca accesul, fiind foarte dificil de trecut cu o barca cu motor mai mare sau cu o salupa.

Canalul Puiulet - Rotund
Intre lacul Rotund si Puiulet legatura este mult mai scurta, iar malurile sunt in totalitate formate din plaurii. Este canalul cel mai "blindat" de plasele pescarilor; numeroasele varsele ascunse pe sub maluri si taliane inlantuite care taie canalul sunt dovada clara a potentialului piscicol al zonei. Intrarea din acest canal in lacul Rotund a fost blocata in urma cu cativa ani de un plaur mare, iar pentru a putea trece cu lotcile, pescarii au taiat cu ferastraul o carare ingusta lunga de vreo 30 – 40m.

Canalul Suez (in partea de Vest a dunelor de nisip) Din spusele batranilor prin anii "70 in apropierea dunelor de nisip, care fac parte din"cordonul initial" ce a dus la formarea Deltei, a fost sapat un canal cu o lungime de aproximativ 12 km, care unea Garla Perivolovca in sud cu Canalul Litcov in nord. Se zicea ca Ceausescu dorea sa transforme intr-o orezarie o larga suprafata cuprinsa intre Garla Perivolovca si acest canal. Aceasta zona cuprindea o regiune inundabila intinsa in care s-a dezvoltat o bogata vegetatie, nenumarate japse si cateva lacuri cu adancimi mici: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, etc. Ca o reactie la planurile dictatorului, acest canal a fost numit de localnici in mod sarcastic canalul "Suez". Acesta este un loc bun de pescuit in special la stiuca si biban. Exemplarele de stiuca nu sunt foarte mari intre 0.5 si 2.5 kg, insa constanta cu care trage stiuca face ca acest loc sa fie cautat de pescari sportivi. Din spatele dunelor de nisip, in partea de vest a dunelor - este un canal cu zone cu adancimi mici si vegetatie,
care gatuie cursul apei si zone mai adanci (2-4 m). Din aceasta cauza si datorita orientarii de la Nord la Sud (perpendicular pe directia de curgere a Dunarii) apa nu mai curge, fiind foarte limpede.
Apa foarte limpede, adancimi mari de pana la 4 m, lipsa curentului (practic apa statatoare), vegetatia abundenta (bradis, nuferi, papura si stuf) constituie un habitat ideal pentru stiuca.Datorita orientarii transversale pe directia de cucrapusten de deltargere a Dunarii, asemanator cu Garla Perivolovca cu care are o pozitie aproape paralela, pe parcursul canalului exista 2 portiuni distincte, partea din nord unde se face simtit un curet redus, apa scurgandu-se in Litcov, si portiunea din sud unde practic nu exista curenti. Pe portiunea din sud lipsa curentului a determinat o dezvoltare exploziva a vegetatiei mai ales in zonele mai putin adanci ceea ce a dus la formarea unor praguri naturale. Desi acest canal nu are o vechime mai mare 30 de ani, procesul natural de colmatare a facut ca aceste praguri, unde se putea pescui cu succes in urma cu doar 10 ani, astazi sa fie impanzite de vegetatie iar navigatia sa se desfasoare foarte anevoios (imposibil de trecut cu o barca cu motor).

Pragurile, avand lungimi de cateva sute de metri, delimiteaza 4-5 zone mai adanci (2-4 m) cu apa limpede, unde o bogata vegetatie acvatica: nuferi, bradis, stuf si papura au creat un habitat ideal pentru stiuca.In perioadele de inundatie (primavara) canalul are legaturi, prin care circula pestii, cu Lacul Chiril, acesta este un lac unde se "tine" stiuca. Pescarii batrani cred ca uneori, cand nivelul apei este ridicat, multe stiuci din lacul Erenciuc migreaza in acest canal Bratele Dunarii, garlele si canalele din Delta reprezinta in general un loc de refugiu pentru pesti in perioadele dificile; vara in zile calduroase si cand nivelul apei este scazut.
Zonele mlastinoase, cuprinse intre 0 si 1 metru fata de nivelul marii reprezinta 55% din suprafata Deltei si sunt cautate in perioadele de inundatie de anumite specii de pesti: stiuca, crap, caras, lin, etc. Atunci cand apele se retrag toti pestii din aceste locuri migreaza spre zone mai adanci: acestea fiind canale si lacuri. Canalele din Delta, in general, strabat suprafete inundabile intinse si au legaturi cu multe lacuri. Multe specii de pesti isi schimba arealul, trecand dintr-un lac in altul prin canale, garle si bratele Dunarii. Aceasta migratie se produce din diferite cauze: cautarea unor noi locuri de hranire, slaba calitate si nivelul scazut al apei, etc


pus acum 14 ani
   
Modigliani
Moderator

Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
Metode de pescuit

Cea mai simpla si totodata cea mai veche metoda de pescuit este cea cu undita telescopica. Firul este de dimensiunea unditei, astfel incat pestele intepat sa ajunga direct in mana pescarului. Este o metoda folosita entru pestii mai mici, insa foarte rapida. Este o metoda prin care carligul cu momeala este lansat la distanta cu ajutorul unei greutati care poate fi un plumb sau un cosulet de nadire (feeder) umplut cu pescuit la mila 23 la stiuca,pescui la somn pe dunarea vechemomeala (diverse paste, mamaliga, bucati de rame, viermusi). Se pot combina cele doua tipuri de greutati, adaugand plumb la feeder. Plumbul folosit in apele curgatoare va fi plat si mai greu decat cel folosit in lacuri. Lanseta folosita este de dimensiuni medii (2,50 m - 3,50 m) cu actiune de 30-60 g, impreuna cu o mulineta ce poate inmagazina 100 m de fir de 0,30, avand in vedere ca acest tip de pescuit se practica pentru pestii mai mari.Montajul plumb - carlig cu momeala poate fi de doua feluri, si anume cu momeala inainte plumbului sau invers. In prima varianta plumbul este obligatoriu culisant pe circa 20 cm intre doua stoppere legate pe fir, astfel incat pestele sa nu simta rezistenta atunci cand musca.

Cele doua variante se pot combina atunci cand pescuim cu doua carlige, legand un carlig dupa plumb si unul inapoia acestuia. Lansarea se face pe sub mana, pentru distante mici sau din barca, sau peste cap, cat mai usor si fara plesnitura, mai ales cand avem momeli sensibile (mamaliga, peste viu). Dupa lansare si ajungerea momelii pe fundul apei, lanseta se aseaza pe suport si se mulineaza incet pana se intinde firul. Pentru a detecta muscatura pestelui se aseaza intre inelele lansetei o bambina. Se mai poate aseza de asemenea pe firul din fata lansetei o crenguta care sa indoaie firul in forma de V. Se va renunta la bambina daca varful lansetei este destul de flexibil pentru a indica muscatura pestelui. Sunt situatii in care nu putem conta pe ajutorul bambinei, si anume la pescuitul in ape repezi, cum ar fi Dunarea. In astfel de situatii varful lansetei ramane singurul indicator al muscaturii pestelui. Aveti grija sa reglati frana mulinetei inainte de inceperea partidei de pescuit. Desi numele Sheffield este destul de englezesc, pescarii englezi habar nu au de aceasta denumire. Cu o undita normala si chiar o rubesiana, limita la care putem pescui se gaseste la 15-20 metri de mal. Dar ce ne facem cand nu avem o barca si bradisul ocupa malul lacului? Sau cand vantul bate destul de tare ca sa ne ingreuneze folosirea unditei? Sau cand pestii stau departe de noi, tocmai spre mijlocul lacului? O solutie la toate aceste situatii poate fi pescuitul la distanta cu lanseta si pluta. Sheffield este un stil de pescuit inventat in Anglia si consta din lansarea unei linii normale, cu pluta, plumb si carlig la distanta, cu ajutorul lansetei. Pentru a putea lansa la o distanta suficienta (20-40 metri), se folosesc plute mari (20-40 cm, cu 3-25 grame portanta), adesea lestate direct pe corppescuit anghila pe sfantu gheorghe de grupul germanos. Lanseta este de 3,80 - 4,20 metri, cu un numar mare de inele de diametru mic (14 -16), pentru a minimiza frecarea dintre fir si varga. Mulineta este de tip micro, cu 100 metri de fir de 0,12 - 0,16. Tamburul este unul mai special, avand diametrul interior mare cu scopul ca firul sa se desfasoare de pe el cu o frecare cam mai mica, pentru maximizarea distantei de lansare.

Pluta este de un tip special, deosebit de lunga (20-40 cm), adeseori lestata pe corp (2 - 25 grame), pentru a putea permite lansarea monturii si innecarea firului dupa lansare. Pentru a putea fi vizibile de la mare distanta unele plute au in partea superioara a antenei patru aripioare. Acestea, fiind foarte subtiri, nu maresc decat foarte putin portanta plutei. Plumbii trebuie sa fie foarte moi pentru a nu strica firul, mai ales ca acesta este subtire. Englezii au inventat si un sistem de notare a acestor plumbi, si anume:
SSG = 1g60: AAA = 0g80: BB = 0g40: n°1 = 0g30:n°4 = 0g20:n°6 = 0g10
Astfel, notatia '3SSG' inseamna 3 plumbi SSG, in total 4g80. Firul este de tip scufundator, pentru ca dupa lansare acesta sa se scufunde si sa se sustraga actiunii vantului si valurilor. Innecarea lui se face dupa lansare, mulinand cativa metri cu varful lansetei in apa. Verificati adancimea apei inainte de a incepe sa pescuiti. Folositi un plumb mai greu decat poate sustine pluta, pe care il montati inaintea plutei. Dupa ce lansati in locul dorit, mulinati pana cand simtiti rezistenta (pluta a ajuns langa plumb, pe fundul apei). Apoi dati drumul la fir,masurandu-l in acelasi timp (de exemplu cu distanta dintre doua inele), pana cand pluta iese la suprafata. Fixati apoi stopperul plutei la distanta masurata. Puteti sa pescuiti pe fundul apei si altfel, folosind o pluta inalta (o pana de paun de 30 - 40 cm) si regland adancimea mai mare decat cea reala. Dupa lansare mulinati pana cand pluta se ridica. In acest caz firul de la carlig la pluta nu va mai fi vertical, ci oblic, deci sensibilitatea montajului va fi mai mica.
Lanseta se mentine cu varful in apa (10 - 15 cm). Inteparea nu se face in sus, ci lateral. Urmariti miscarea plutei facand o intepare falsa si veti vedea de ce. Nu puneti pe tambur un elastic, dupa ce ati lansat, cu scopul de a mentine aceeasi lungime a lansarii, sau mai rau, nu prindeti firul de line-clip-ul mulinetei. Ganditi-va ca puteti intepa un peste caruia trebuie sa-i dati fir.

Cum puteti avea parte de o prada bogata in peste folosind momeala vie

Pescuitul la rapitor cu pestisori vii (daca nu i-ati prajit deja..) Este cea mai raspandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse si a usurintei de folosire. Metoda da rezultate atat pt incepatorii aflati la primele capturi, cat si pentru pescarii 'cu pretentii', aflati in cautarea capturilor capitale. Singura conditie este de a adapta montajul si a pestisorul momeala cu talia pestilor cautati. Speciile pe care le vizeaza de aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si somnul.
Avantaje:
1.Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. O data montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. Nu e metoda cea mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un inceput.
2.Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari.
Dezavantaje:
1.In ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren in favoarea metodpescuit la stiuca, croaziera delta dunarii pescarel albastru weekend in delta delta dunarii cazare excursie delta dunarii grup organizat delta weekend despre delta dunarii delta cazare delta dunarii pescuit sfaturi pescuit la perivolovcaelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund.
2.Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale vor obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor momeala.
Montajele de baza
Exista o multitudine de montaje, fiecare pescar adaptand unul deja existent la preferintele sale, dar in pricipiu exista doua montaje de baza, care se pot combina : intre ape, la pluta si Pater Noster. Primul este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului momeala, in timp ce al doilea va ramane exact in locul lansarii. In functie de conditile de pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale.Montajul intre ape este cel mai simplu si raspandit. Se compune dintr-o pluta fixa sau culisanta, cu o portanta intre 3 - 20 grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu). La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare struna va fi metalica, preferabil cat mai flexibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.

Montajul Pater Noster :In functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, exista doua variante ale monturii Pater Noster : cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa plumbul care va fi culisant.Daca nu i-ati mancat deja iata si pestisorii cei puteti folosi ca momeala
In principiu orice specie de peste poate servi ca momeala daca este suficient de rezistenta in carlig. Alegerea depinde de tipul pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. Important este ca acul sa fie foarte bine ascutit. Cand il intepati de spate, aveti grija sa nu-i atingeti sira spinarii. Tineti minte ca un rapitor incepe sa inghita prada de la cap. Acesta este motivul pentru care va recomand prima varianta de intepare.Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig), tiparul (la pescuitul somnului), babusca, rosioara. Pestisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari), fie ii prindem din timpul verii, cand acestia abunda, si ii tinem acasa intr-un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii pescuim cu o napatca mica de 1x1 metri, chiar pe locul de pescuit. Pentru a-i pastra mai mult timp trebuie sa le asiguram conditii optime de lumina, temperatura (10-20 grade Celsius), oxigen (folositi un aerator de acvariu) si hrana.
Echipamentul necesar
1.Lanseta intre 3-4 metri, cu o actiune telebolica. Puterea ei va fi
corelata cu talia pestilor urmariti. Pentru distante mai mici se poate folosi si o undita de 4-6 metri. 2.Mulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. Alegeti mai degraba una mai mare decat una mica, cu 1-3 rulmenti. Ar trebui sa poata inmpescuit la stiuca in delta dunarii mila 23agazina 150 metri de 0.3. Atentie la reglarea franei.
3.Nylon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va ajuta sa vedeti ‚plecarile’ mai bine. 0.26 e un diametru bun, 0.24 pentru un pescuit la distanta mai mare, 0.30 daca pescuiti in locuri cu agatari frecvente. Pentru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator.
4.Strune metalice flexibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si exemplare mai mari de salau si somn.
5.Gama de plute cu portanta de la 5 la 20 grame.
6.Plumbi intr-o gama de la 1 la 10 grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu ochet de 20 - 40 grame pentru monturile Pater Noster.
7.Vartejuri cu agrafe

Cum puteti avea parte de o prada bogata in peste pescuind la copca

Prima copca
Probabil ca multi se intreaba de ce sa iesi afara o zi intreaga de iarna, in loc sa stai cuminte in casa, la caldura. Pescarii care in acest sezon nu se multumesc sa lege carlige si sa viseze la partidele de pescuit trecute si viitoare, stiu de ce. Celorlalti le voi spune ca nimic nu se compara cu bucuria primului bibanel, prins intr-o zi de ianuarie, dupa o periada atat de lunga de "post" intr- ale pescuitului. E ca si cum ai revedea un prieten bun, pe care nu l-ai mai vazut de mult timp.
Precautii . Decat sa ajungeti in apa si sa fiti scosi de acolo de prieteni, mai bine preveniti acest lucru. Nu intrati pe gheata daca e mai subtire de 10 cm. Decat poate cu niste talpici in picioare, care sa micsoreze presiunea exercitata asupra ei. Aveti grija ca acesti centimetri sa fie de gheata limpede, de senin, adica formata datorita frigului si nu prin depunerea zapezii pe apa. Gheata formata prin tasarea zapezii are bule de aer, care o fac sa fie sfaramicioasa. Fiti atenti la grosimea ghetii in locurile cu un
curent usor de apa, la mal, langa stuf, fiindca de obicei aici grosimea ghetii este mai mica. Cel mai bine e sa inaintati facand copci de control, din 5 in 5 metri. Ideal ar fi sa aveti o funie de vreo 10 metri, pe care sa v-o legati de mijloc, lasand capatul celalalt liber. Daca veti cadea in apa, cei care vin sa va salveze sa aiba de ce apuca. Daca inaintea dvs au intrat pe gheata alti pescari, intrati pe urmele lor.

Echipament . Imbracamintea trebuie sa ne asigure caldura, dar nu trebuie neaparat sa nu ne mai putem misca datorita ei. Imbracati-va cu lucruri din lana, mai degraba decat cu sintetice. Puneti-va o pereche de ciorapi de bumbac, peste care trageti o pereche de ciorapi din lana. Bocancii e bine sa aiba o talpa cat mai inalta. Cea mai potrivita caciula, este cea ruseasca cu urechi care se pot lasa in jos. Va asigur ca dupa un timp va va fi cald si o veti scoate din cand in cand sa va racoriti. Manusile cele mai potrivite sunt tot din lana, cu un deget. Nu le scoateti, ci taiati-le varfurile astfel incat sa puteti scoate degetele afara. Pe langa imbracaminte si incaltaminte, e bine sa aveti si un "incalzitor" din prune, mai ales daca sunteti impreuna cu cativa prieteni. Chiar daca nu o sa prindeti prea multi pesti, va va ramane amintirea uncaptura stiuca delta dunarii pe lacul uzlinaei zile pline de povesti pescaresti.Bineinteles, nu sunt de dorit exagerarile in aceasta privinta.

Echipament pescarescUstensilele folosite la acest pescuit sunt ceva mai simple. O lanseta scurta (1-1,5 metri) sau o undita de aceeasi lungime, pe care ati improvizat un dispozitiv de inmagazinare a firului, sunt suficiente. Firul va fi mai subtire decat cel din timpul verii, pentru ca ingheata si devine rigid. Si nici pestii nu sunt bataiosi ca vara. Bristele si dandinetele, marmustele, e bine sa vi le cumparati din vreme. Tot din vreme trebuie sa va pescuiti niste pestisori momeala si sa-i pastrati intr-un acvariu sau butoias mai mic (carasei, rosioare). Instrumentul cu care faceti copci e hotarator pentru reusita partidei de pescuit. Cu cat face o copca mai repede

si necesita mai putin efort, cu atat e mai bun.. O sa mai aveti nevoie si de o supiera, de genul aceleia folosite in bucatarie la indepartarea spumei din oala in care fierbeti carne. Va trebuie la indepartarea pojghitei de gheata ce se formeaza in copca.
Metode: La copca se poate pescui in urmatoarele moduri:

1. Cu pestisor viu, indeosebi la stiuca. Intepati pestisorul cu un singur carlig simplu, mare. La acest pescuit nu aveti nevoie nici macar de undita, e suficient un bat cu o lungime mai mare decat diametrul copcii. Firul (0.20-0.30 mm pentru stiuca, cu struna metalica, 0.10-0.15 mm pentru biban) se leaga de mijlocul batului, iar batul se aseaza intr-o pozitie instabila, astfel incat o trasatura a pestelui mai puternica sa-l faca sa cada. Nu folositi pluta, ci numai un plumb la 20-30 cm de pestisor, care sa-l faca sa ramana la adancimea dorita. Pescarului nu ii ramane de facut decat sa urmareasca aceste bete popic si sa recupereze pestele cand acesta a muscat.

2. Cu momeli naturale, la biban, babusca, rosioara. Cele mai folosite sunt momelile numite impropriu "libelule", ramele subtiri, viermusii. Carligele sunt foarte subtiri, numere mici (14 - 22). Toate momelile se pot pune in carlig singure sau in buchet. Pluta este specifica pescuitului la copca, mica (1,5 cm inaltime, 0,5- 1cm diametru), fara antena, pe care apa ingheata si o dezechilibreaza. Se regleaza la rasul apei. Firul va fi cat mai subtire cu putinta (0.08 - 0.15 mm).
3. Cu momeli artificiale la stiuca, biban, rosioara, babusca. Pentru stiuca si biban se folosesc dandinetele si bristele. Acestea se joaca usor, cu miscari cat mai naturale. De obicei muscatura are loc pe traiectoria descendenta. Pentru biban, rosioara si babusca, cea mai folosita (de catre mine) este marmusca de 0.5 cm, pe al carui ac s-au infipt 2-3 libelule. Pe fir se pune o pluta minuscula, care se tine scufundata la 1,5 - 2 cm sub oglinda apei. Se pune montura in apa, dupa care se regleaza pluta. Se executa cateva miscari in sus si in jos a firului, cu o amplitudine de 20-30 cm (aici ne ajuta mult pluta), dupa care se asteapta un timp.
Muscatura survine in timpul miscarilor (si aici ne ajuta la sesizarea muscaturii undita, pe care v-o recomand sa o faceti dintr-un spic flexibil de undita, de 30-50 cm), sau in perioada de pescuit"stationar", cand vom vedea pluta miscandu-se. Daca dupa 10-15 minute de pescuit intr-o copca nu aveti nici o muscatura, incercati alta copca, urmand sa reveniti la aceasta dupa un anumit timp. Muste artificiale - Aruncarea simpla Este o aruncare de baza pentru un muscar, prima cu care ar trebui sa inceapa.Etapele acestei aruncari sunt urmatoarele: Pescarul tine lanseta in fata, paralel cu apa, cu firul intins pe apa, in fata sa, pe o lungime de 4-5 metri. Lanseta se ridica pana la pozitia orei 2, ridicandu-se astfel si firul de pe apa. Dupa ce tot firul a ajuns in aer, imprimam o miscare brusca spre inainte a lansetei, pana la pozitia orei 10. Miscarea trebuie sa semene cu una de biciuire. Aveti grija ca firul sa nu atinga nimic in spate. Este bine sa exersati acesta aruncare mai intai pe iarba.

Muste artificiale - Aruncarea rostogolita
Etapele acestei aruncari sunt urmatoarele:
1. Pescarul tine lanseta in fata, paralel cu apa, cu firul intins pe apa, in fata sa, pe o lungime de 6-7 metri.
2. Lanseta se ridica pana aproape de verticala, ridicandu-se astfel si o parte din firul aflat pe apa. Ridicarea se face ca la inteparea unui peste cu undita, din cotul mainii drepte La sfarsitul miscarii varful lansetei se afla in dreptul urechii stangi.
3. Aducem lanseta in dreapta noastra, printr-o miscare circulara, astfel incat varful ei sa descrie un semicerc cu destiuca la perisor,pescuit la stiuca la holbina,pescuit la stiuca pe lacul bogdaprosteschiderea in fata noastra.
Tehnica recuperarii snurului in pescuitul la musca artificialaÎn pescuitul cu voblere sau cu lingurite, atacul pestelui este declansat de animarea artificialelor prin recuperarea firului la o anumită viteză, cu ajutorul mulinetei. Însă recuperarea nu este o parte importantă doar la pescuitul cu năluci metalice sau voblere, ci si în pescuitul cu muste artificiale, fie că acesta este practicat pe râu sau pe lac. Lucrul de care trebuie să tinem seama la recuperarea snurului este comportamentul mustelor de pe forfac, care trebuie să fie cât mai natural cu putintă pentru a putea păcăli un peste. Desi recuperarea snurului are mai multe scopuri, cel principal rămâne însufletirea mustei, astfel ca ea să poată fi luată drept una dintre suratele ei.Prin variatia vitezei si stilului de recuperare, putem să schimbăm comportamentul mustei noastre artificiale si adâncimea la care aceasta lucrează. Dacă sunteti într- o zonă în care vedeti pestii hrănindu-se, dar refuză musca dumneavoastră, este de ajuns uneori doar o mică variatie în comportamentul mustei, variatie indusă de modul în care recuperăm, viteză etc. Muscarii care pescuiesc pe lac îndeosebi trebuie să fie întotdeauna atenti la cele ce se întâmplă în preajma mustei lor, pentru că de multe ori pestii urmăresc musca până aproape de mal, si o atacă abia atunci când aceasta se pregăteste să iasă din apă pentru o nouă lansare.

Acest caz este foarte bine cunoscut mai ales acelora care pescuiesc la clean, pentru că acesta de multe ori urmăreste năluca, si o atacă doar dacă apare o variatie în comportamentul acesteia. Pentru mentinerea contactului optim cu musca, trebuie să tinem vârful lansetei de muscă îndreptat în jos, la cca. 30de cm de apă. Comportamentul mustei nu poate fi influentat doar de recuperarea snurului cu mâna, ci si de coborârile repetate ale vârfului lansetei. Cel maiîndemânatic ne va fi dacă vom folosi pentru tinerea firului recuperat degetul arătător sau inelar.În lacuri, de mare efect este o recuperare foarte lentă. Majoritatea nimfelor care trăiesc în lacuri nu se deplasează foarte repede, de aceea, pentru ca prezentarea noastră să fie cât mai realistică, vom încerca să imităm miscarea lentă a acestora. Zvâcnirea unei insecte poate fi imitată uneori doar prin recuperarea lentă, de 2-3 cm odată si mici ridicări si coborâri ale lansetei.

Recuperarea poate fi si de tip pasiv, adică lansăm, recuperăm surplusul de fir si apoi lăsăm mustele să fie animate de eventualele valuri si adieri de vânt. În acest caz, spre deosebire de recuperarea activă, atacul pestelui este fin, de multe ori avem doar senzatia vagă că ceva este acolo, la capătul forfacului. Dacă simtim ceva, este bine să întepăm, chiar dacă nu simtim nimic concret, pentru că de multe ori firul face burtă si muscatura se transmite greu până la pescar. Când recuperăm snurul, este bine să nu îl lăsăm la voia întâmplării în apă, ci să îl strângem în colaci, în mâna stângă. Dar nu doar recuperarea lentă dă rezultate, ci si cea rapidă. Mai ales dacă folosim un streamer, pe un lac cu păstrăv, aceasta trebuie să fie dstul de rapidă, deoarece este stiut că si la vobler, dacă nu recuperăm repede, nu prea avem sanse să prindem un peste.


pus acum 14 ani
   
@didelpro
MEMBRU DE ONOARE

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 875
Salut!,dupa ce a scris "amedeo"aici, este"parfum"...""texte",nimic,sau aproape nimic nu se pupa...."de...., lobbby"(daca era "first",era cu 2 de...b)!!!!
Patru zile "am bintuit"...de la km 13....la...70(13....19....40...42(+perivolovca,pina la a 2-a bifurcatie),uzlina,"ochiul boului"+alte locatii(multe lacuri de incinta unde..."colcaie....cumatra'+ei....."mizerabil"(sau ..,aproape)!!!!!
Dupa acest..."tur de forta"...."pe bune"..:"vroiam acasa pe.."Lacul Morii"...ca....de!!??
Am campat...la "MAMA"in Murighiol,lumea care ma c am cunoaste,a venit sa imi dea ..."binete"....+"informatii"..(intre timp...il vizitasem pe celebrul..."LABA"din Plopul,care mi a spus...:"Didele....suntem cu "ei"+"el"...este.."tragedie"..."si tu vrei..."peste"!!??voteaza cu stinga data "aviatoare",nu stiu daca...mina sau partid !!,??".
SI....am ajuns..la Valea Nucariilor!Toate bazinele +terenul a fost "CONCESIONAT"de un "elvetian"(din panama..cred eu!?).Intre sosea si Canalul Lipoveniilor...totul "arat"(drumuri,diguri,islaz....ce mai ca in ..:elvetia"!
Casa Nebunilor.....in mintea noastra ...doar!!!!!...la statia mare,bazine(eu nu le-am vazut,unde morunul,nisetrul,pastruga+stiuca....fac...."bani"...in loc de ...:"alevini",dezastru...
ps....revin,....imi vine..."NEPOATA"....la ..."pastrama...de stiuca"...cele bune...!
pss...daca am gresit undeva,"sorry"!!!!!!!!


_______________________________________
Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !

pus acum 13 ani
   
Drignei
Veteran

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 3056

@didelpro a scris:

pss...daca am gresit undeva,"sorry"!!!!!!!!


Las-o asa ca e bine!


pus acum 13 ani
   
Adarsiatat
Vizitator



Din delta

delta dunarii din delta

27.3KB


pus acum 13 ani
   
ionpescaru
Membru de baza

Din: Ploiesti (Loloiasca)
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 203
Se pare ca urmeaza citeva zile bune pentru crap,de la Giurgeni in jos

Modificat de ionpescaru (acum 13 ani)


_______________________________________
tel.contact :0726 037708

pus acum 13 ani
   
ionpescaru
Membru de baza

Din: Ploiesti (Loloiasca)
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 203
Nea Vasile si un crap la 12,13kg



_embedded

delta dunarii nea vasile crap

37.6KB


_______________________________________
tel.contact :0726 037708

pus acum 13 ani
   
tzu_tzu_rel
Membru de baza

Din: Galati
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 246
m-a innebunit nea` Vasile ... intr-un an de-mi venea sa rup betele... luase 2 de 10 la interval de 10 min..+ inca 2 la 5 ..cam acelasi interval... e dat naibii...

_______________________________________
''Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima''

pus acum 13 ani
   
@didelpro
MEMBRU DE ONOARE

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 875
Si, am fost in DELTA.(a 5 a oara,anul asta).Contrar previziunuilor (multor,cunoscatori),are apa, dar mai ales mult,da, mult, peste(si c am mare).Daca nu mar fi gonit incendiile tot mai apropiate de locul unde facusem tabara, eram si acum acolo.Nu m am apropiat(ca si numar de kg) de capturile lui Sorin Sorpodan,dar am prins, ca si acum 30 de ani.A predominat, crapul (specia tinta),platica,scobarul,morunasul.La bucatica am prins salau si biban(dimineata si seara). Ca momeala am folosit:mamaliga,porumb uscat(este pentru prima data cind mia dat, "bucati"pe "Sfintu","bucatica".La rima neagra,broasca,nimic convingator.Am fost singur in tabara(restul erau cu "familia".Tin sa multumesc si pe aceasta cale lui "Nicolesco" si "Tini",pentru efortul de ma scoate din marele "bucluc" peste care dadusem.Incendiul, speram sa ma lase in pace.La ora 18 vorbisem cu Nae la telefon,toate bune si frumoase si la 19,30 i am cerut, sa vina sa ma ia, ca este "groasa"(se inserase si flacarile se vedeau ).
La intoarcere am vazut cum fusese drumul de venire:ceata,fum,ce mai "criminal,basca ca vintul adusese "vitregia" la 200-300 de m de mine.A ars pe malul drept in aval de la km 14 pina la 35(si cred ca inca mai ard). Am ajuns in Dunavat pe la ora 1.Asta a fost aventura in DELTA,promit sa o repet (anul asta de cel putin 3 ori),insa numai cu barca linga mine.Ar mai fi multe de spus, dar...la viitoarea,iesire...cele bune


_______________________________________
Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !

pus acum 12 ani
   
@didelpro
MEMBRU DE ONOARE

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 875
Si....,duminica,plec pentru a 6-a oara (nu ultima,anul asta,pentru ca mai avem "antamat", un Tataru,undeva la sfirsitul lui oct. cu "Nicolesco","Mabusse" & co),nu cred ca la "locul faptei",dar prin zona...cele bune....

Modificat de @didelpro (acum 12 ani)


_______________________________________
Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !

pus acum 12 ani
   
mihaireseka
Membru activ

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 23
M-am intors recent din Delta Dunarii dupa 10 zile de aventura traite la maxim.

pus acum 12 ani
   
mihaireseka
Membru activ

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 23
delta 2011

delta dunarii delta 2011

29.7KB


pus acum 12 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la