FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania
Forumul pescarilor din Romania . Iti plac pestii , pescuitul , iesirile in natura ? Aici este locul tau de pe internet....Tehnici de pescuit , nade si momeli pentru pesti , scule de pescuit , barci pentru pescari , specii de pesti , discutii despre pescuit , aici le gasesti . Informatii despre balti , pesti rapitori, Delta Dunarii , pescuit pe Dunare , solunar, salau , crap , caras , stiuca , biban, voblere , twistere , lansete si mulinete pentru pescari, magazin de pescuit , retete , bors de peste , peste la gratar , peste la cuptor , plachie de peste....Pentru toti pescarii din Romania....FIR INTINS !
Lista Forumurilor Pe Tematici
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania | Lista de useri | Reguli | Cauta | Inregistrare | Login

CHAT GENERAL | CHAT PESCUITUL | POZE PESCUITUL

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie.ro:
shadows_kat
Femeie
22 ani
Suceava

cauta Barbat
25 - 40 ani



TRATAMENTE SI PRODUSE NATURISTE

FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania / CAFENEA - DISCUTII OFF TOPIC / Acvaristica Moderat de Modigliani  
Autor
Mesaj Pagini:  1 2
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Salut, vreau sa-l laud pe Dori colegul nostru de forum (pentru mine si prieten).
Saptamana trecuta am fost la Targu Jiu iar inainte vorbisem cu Dori in prealabil daca poate sa-mi prinda niste lini mici sa-i pun in acvariu.El a fost super baiat si s-a ocupat de asta.Din pacate nu ne-am intalnit dar mi-a lasat pestii la un magazin de pescuit.
Cu ocazia asta mi-am cumparat un acvariu si am pus linii.Daca o sa-mi traiasca cand mai cresc o sa-i eliberez prin ceva balta pe aici daca o sa consider ca merita adica sa nu fie o balta braconata si plina de pescari retarzi care iau tot ce prind acasa.


580/435px 46.4KB


_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

01-10-2009 09:46:43
   
DanutZ
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 18-10-2008
Postari: 612
am prins si eu lini acolo,dar numai de aia mici,nu mai vazusem lini de ceva timp...Unde o fi parintii lor?

01-10-2009 11:22:24
E-mail  
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Ma bucura mult de tot cand aud ca sunt lini acolo si ca o duc bine, parintii sunt si ei pe undeva.

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

01-10-2009 11:40:39
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Salut!

    Dan stie balta si problemele pe care le are... sper ca, la primavara/vara sa "ma laud" macar cu un exemplar peste palma, la lin ma refer.


01-10-2009 12:55:01
E-mail  
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Sper ca la primavara sa pot venii sa mergem la un pescuit acolo.

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

01-10-2009 13:24:55
   
Drignei
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 03-02-2009
Postari: 3056
Dori, la ce ai prins linisorii aia?

02-10-2009 01:35:29
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995

Drignei a scris:

Dori, la ce ai prins linisorii aia?


       Salut!
       Am incercat la viermisor si rama.. dar le placea mai mult rama.. carlig + unealta pt. pestisori.


02-10-2009 08:07:52
E-mail  
feugen
MEMBRU DE ONOARE
Mesaj Privat

Din: Bucuresti
Inregistrat: 21-06-2009
Postari: 321
Atentie!!! Linisorii tinuti in acvariu... la eliberare vor avea sistemul imunitar mult slabit fata de ceilalti crescuti in LIBERTATE. Acestia devin in cel mai scurt timp... niste banale "animale" de companie.

Acum, ca tot ii ai, trebuie sa le dai o hrana cu continut cat mai mare de proteina animala.


_______________________________________
http://www.momelisiaccesorii.ro/produse_cadou.html

02-10-2009 14:48:34
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Multumesc pentru sfat, va rog sa imi mai dati ceva detalii daca mai detineti, stiu ca sunteti specialist in ihtiologie.

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

04-10-2009 00:05:23
   
feugen
MEMBRU DE ONOARE
Mesaj Privat

Din: Bucuresti
Inregistrat: 21-06-2009
Postari: 321
In primul rand nu sunt specialist in ihtiologie. Sunt pasionat de ea si atat.
Revenind la linisori, acum ii poti hrani cu prureci de balta. Fie ii prinzi tu cu un minciog care in loc de plasa are o panza din matase, fie ii cumperi de... nu mai stiu unde. Cand se paropie sezonul rece poti sa le dai larve de chiromonide mici (pentru acvaristica). Astea le cumperi... din Obor sau pe la magazinele de profil. Poti sa le dai si tubifex, iar la iarna, daca ai de unde sa cumperi, larve de chiromonide (libelule).
Pentru intretinerea acvariului iti recomand schimbarea a 1/3 din apa saptamanal si o filtrare + aerare buna. Nu ai nevoie de incalzitor, temperatrura camerei fiind ok. Le place vedetatia abundenta si poti cumpara de la piata acvaristica cele mai ieftine plante (astea sunt cel mai putin pretentioase).
Cam atat iti pot spune in momentul asta.


_______________________________________
http://www.momelisiaccesorii.ro/produse_cadou.html

04-10-2009 12:07:41
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Este destul si multumesc mult pentru raspuns.

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

04-10-2009 12:46:29
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Salut!

   Purecii de balta pot fi gasiti si la magazinele de profil.


05-10-2009 10:07:08
E-mail  
Drignei
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 03-02-2009
Postari: 3056
ma bag si eu: da-le hrana vie (tubifex,  chironomide, rame mici) "cu portia" si invata-i pe "concentrate" (granule)... Baga in acvariu multe scoici si melci...scoicile filtreaza apa mai bine decat orice filtru, iar melcii iti curata peretii acvariului de alge...Nu hrani pestii sa ii saturi! Si altceva: problema cu speciile autohtone intervine vara, pe cand cu cele exotice iarna, cand apa trebuie incalzita...De racit vara e mai greu...Asa ca un volum mare de apa si o aerare buna te pot ajuta

05-10-2009 21:31:16
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Mulumesc Cosmin, de cand i-am luat ii tin pe rame mici pe care le tai bucatele si mai mici, cum coboara se lanseaza si le papa, deci trag concluzia ca le merge bine, volumul de apa nu e asa mare e de 60 de l dar sa stii ca sunt destul de mici linii au cam 4-5 cm fiecare
Te salut, a si la vara daca e belea le pun gheata controlat sa mai racesc apa


_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

05-10-2009 21:35:48
   
feugen
MEMBRU DE ONOARE
Mesaj Privat

Din: Bucuresti
Inregistrat: 21-06-2009
Postari: 321
Daca ii hranesti cu rame taiate, inainte sa le adiministrezi iti recomand sa le pui in minciog si sa le clatesti bine de tot in apa rece.

_______________________________________
http://www.momelisiaccesorii.ro/produse_cadou.html

05-10-2009 21:41:29
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Am inteles, imi spuneti va rog de ce este bine de facut acest lucru?

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

05-10-2009 21:49:10
   
Drignei
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 03-02-2009
Postari: 3056
Ca sa elimine "diverse"?

05-10-2009 23:01:32
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Salut!


       Incercam si cu asa ceva?






     


12-11-2009 13:10:58
E-mail  
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Recunosc ca parca imi citesti gandurile, urmatorul acvariu care l-as vrea e unul mai mare cu stiuculite din astea, pixuri si eventual niste bibani.

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

12-11-2009 22:50:10
   
Rockyonutz
MEMBRU DE ONOARE
Mesaj Privat

Din: Galati
Inregistrat: 11-06-2009
Postari: 2628
Ar fi frumos sa ii filmezi atunci cand o sa le dai hrana vie.

_______________________________________
,,Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este esenţial.''

                                                          Ernesto Che Guevara


13-11-2009 16:03:40
E-mail | Site  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995

Rockyonutz a scris:

Ar fi frumos sa ii filmezi atunci cand o sa le dai hrana vie.


   Salut!

    ... cauta pe Youtube clipuri cu stiuca sau bass.. sau, ceva cu how to feed bla bla bla.. sunt destule pe acolo.

    ... Dn. Tench:P... din cate am vazut, cele de 100 l (acvariile).. sunt bune pentru marlite de cateva sute de grame sau un kg.. insa, asta nu reprezinta o problema, ele pot fi eliberate atunci cand cresc prea mari. Daca vrei sa cresti balauri.. cica, este recomandat acvariu de peste 1000 l apa insa, numai intretinerea lui consta...


13-11-2009 18:32:00
E-mail  
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Update de acvariu.


580/435px 40.2KB


_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

08-12-2009 01:27:20
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Salut!

Frumos!
   Au mai multa apa, nu? Linisorii nu i-am putut distinge, poate mi-i poti arata tu, in unele poze doar cel care le face poate sa-si dea seama rapid de ce si cum.
   Pestii aia mari, sunt scalari cumva? Ce ai mai bagat alaturi de lini?


08-12-2009 10:08:57
E-mail  
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Mihnea! Vad in coltul din dreapta jos un mascul de Beta Splendes?

Daca da , nu-l mai tine in apa ventilata puternic de bulele de aer . Este un peste magnific , insa iubeste apele linistite , sau in cel mai rau caz cuiburile de vegetatie densa .
Probabil ca este si foarte timid prin bazin ( de aici refugiul lui jos in colt ? ) .

Separa-l de ceilalti printr-o fasie de geam egala cu latimea bazinului minus 2-3 mm . Prin fantele dintre geamuri va primi apa curata si aerata , si nu are nevoie de spatiu larg de inot . Dimpotriva , prefera inotul pe coloana verticala .

Apropo de asta , in segmentul nou creat vai avea suprafata apei mai linistita . El va incepe ( probabil ) , cu sau fara femele langa el sa faca la suprafata apei un cuib din bule de saliva ( este foarte frustrat cand nu poate face asta din cauza apei agitate ) . Dupa ce femela depune icrele se indeparteaza din bazin ( sau macar din segmentul Beta ) . Acesta le fecundeaza si le cara in cuibul de spuma , avand grija de icre pana la eclozare . Dupa eclozare obisnuieste pret de cateva zile sa-si poarte puii in gura . Nu confunda asta cu canibalismul !!!

Concret , are un ritual al imperecherii absolut fantastic si iesit din comun ! Inclusiv ,, dansul " pe care-l face in jurul femelei cand aceasta depune . Practic o invaluie din voalurile lui , o ascunde aproape total , si dintr-unul din voaluri ,, confectioneaza " un soi de jgheab prin care icrele se rostogolesc cu blandete pe substrat !

  Daca te intereseaza subiectul extrapolam !

  Ai grija de el ! Este un ,, vis " de peste !


08-12-2009 10:39:00
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Genul asta de vegetatie


374/316px 27.9KB


08-12-2009 10:48:41
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Uite un cuib ,, in constructie "


300/225px 13.4KB


08-12-2009 10:49:08
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
inca unul . Daca te uiti cu mare atentie ai sa vezi femela invaluita de catre mascul !!!


400/380px 34.5KB


08-12-2009 10:49:33
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
si un mascul deosebit ! ( by the way !!! niciodata doi masculi in acelasi bazin ! Se vor bate pana la moartea unuia dintre ei si distrugerea voalurilor ambilor ! )

Rar genul asta de imperechere . De obicei se cam aleg intre ei in functie de culoare . Cuplurile bicolore sunt exceptii sau generate de lipsa de alternativa .


360/305px 18.1KB


08-12-2009 10:50:59
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Uite-l aici pe-al meu . Din pacate a trebuit sa renunt la el intrucat Pogo , cainele mic , capatase o idee fixa ! Latra la pesti incontinuu si incerca scos din minti sa intre peste ei in bazin ! Cu toata insistenta si pedepsele administrate n-am reusit sa-l convingem ca .... n-are voie acolo ! Incerca mereu sa muste pestii , in asa fel incat geamul era vesnic plin de muci ! A trebuit sa renuntam la acvariu


581/435px 37.4KB


08-12-2009 11:01:37
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Cu scalarii .... cam aceeasi poveste ca la Beta ! Ii zapaceste si deranjaza bulele de apa agresive .

Am ajuns la scalari : au nevoie de o temperatura ceva mai ridicata decat restul speciilor . Asta face sa nu poata fi compatibile si nu pot coabita elegant in acelasi bazin .

Tot la incompatibilitate trebuie trecut si aspectul temperamental al speciilor . De exemplu : pune scalari impreun cu Tetrazona . Scalarii vor sfarsi prin ,, a-si taia venele " de nervi ! Or sa-i scoata aia din minti . Aici te intreb : ce tinuta au linii in bazin ? Daca sunt rapizi si agresivi in deplasare .... ai o problema !

Punerea linilor ( despre care nu stiu prea multe ) langa scalari .... hmm , e cu dus intors ! Intereseaza-te asupra acestui lucru .

Si cea mai mare provocare a ta sunt bolile si ciupercile specifice fiecarei rase in parte . Iarasi aici nu stiu ce sa-ti zic despre lini , decat ... ATENTIE !


08-12-2009 11:18:36
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Foarte interesante sfaturile, multumesc incerc sa tin cont de toate, altfel faza cu Pogo e de domeniul fantasticului, ce o fi avut in cap mare dilema pentru mine;
Initial am vrut sa tin doar linii pentru ei am si facut acvariul, dar pe urma au mai aparut si altii, oricum in afara de ei nu o sa mai pun altii.
Probleme am avut la inceput cu beta in sensul ca nu prea-l suporta pe KOI dar pana la urma s-a impus si acum doar rar mai ia foc pe el.
Vreau sa spun ca beta si pe lini i-a pus la punct e cam seful acvariului.
O sa vad ce posibilitati am de izolare ca sincer as vrea sa se simta bine nu sa fie nervos si frustrat.
Mersi


_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

08-12-2009 16:29:40
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Beta este un peste teritorial . Este posibil doar sa-ti dea senzatia ca i-a linistit pe ceilalti , insa asta nu inseamna deloc ca acum s-a linistit . Este posibil sa fie obosit , stresat si surmenat . La asta adauga ce ti-am spus referitor la agitatia apei ( bulele de aer ) . Alea cel putin il obosesc peste masura .

Cat despre faptul ca-i teritorial : asta se manifesta prin lupta acerba in continuu cu orice alt peste care-i incalca teritoriul , si niciodata nu va da semne ca-i e teama . Indiferent de cat de speriat este de oponentul sau va lupta orbit de furie . Ca un nebun ! Beta nu cunoaste nuante de gri . Moare sau omoara ! Niciodata nu fuge !

Urmareste-l . Daca duce bule mici de aer si saliva la suprafata apei ( sau daca macar incearca ) inseamna ca este calm si se simte in siguranta .


08-12-2009 23:06:49
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Am observat ca nu e fricos deloc, urmaresc sa vad daca are vreo intentie;

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

09-12-2009 16:45:16
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Salutare!

Am fost alaltaieri la biblioteca.. cum nu aveam ce as iau, m-am dus la raionul unde stiam ca o sa gasesc carti de pescuit, piscicultura si acvaristica. Am luat un volum de acvaristica care ma atragea, detalia anatomia pestilor, vazul, simturile lor ... ce m-a frapat a fost faptul ca atingea unele aspecte ale pestilor de apa dulce. O sa citesc cartea, voi posta informatiile legate de pesti pe care le consider interesante la topicul: "Stiati ca..". Insa, cum tot voi tine in mana o carte de acvaristica, o sa citesc si articolele legate de acvarii si alte cele. Daca ai vreo nelamurire legata de Ph-ul apei, cum se poate corecta, cum se poate determina, cum se scapa de parazitii vegetali si alte microorganisme etc. lasa un mesaj. Am enumerat aceste titluri ca sa stiu la ce sa acord o sporita atentie... neavand mari tangente cu acvaristica, din ignoranta, s-ar putea sa trec cu vederea ceva ce s-ar putea dovedi de maxima importanta.

P.S.: Cand am frunzarit cartea, am citit ca s-a demonstrat experimental ca si pestii au nevoie de odihna. Daca lumina intr-un acvariu este aprinsa zi si noapte, in primele 2-3 saptamani pestii sunt foarte activi insa, mai apoi, se retrag in colturi izolate pentru a se odihni.

P.S.2: Am tot uitat sa-ti trimit niste carti de acvaristica, pe care le am salvate in format electronic pe Pc. Nu am reusit sa te "prind" seara, cand stateam la calculator, sa ti le trimit.
    Oare merg atasate la un mail, ce zici?

Spor la treaba si fir intins!


11-12-2009 08:40:07
E-mail  
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Salut Dori, merge sa atasezi la mail daca au mai putin de 10 MB.Daca au mai mult exista posibilitatea si pe mail dar trebuie divizate in volume de cate 10 MB.
Deci mai bine cand ne sincronizam seara pe messenger.
Mersi.
Altfel m-ar interesa in cazul linului daca da ceva detlalii despre el in acvariu.
Eu stiu mai demult ca ii trebuie multa apa pentru a fi tinut in acvariu, peste 300 de l.
M-ar interesa daca spune ceva despre consecintele faptului ca e tinut in apa mai putina, probabil ca nu spune dar poate am noroc.


_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

11-12-2009 11:48:50
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Mesaj receptionat !
   Ca tot venii vorba, am facut rost de o promisiune de sponsorizare.. ceea ce inseamna ca poate voi avea cele 7 zile de care iti ziceam. Cum am mutat, din nou, Tv-ul, ma voi satura de citit. Sper sa nu uit sa iau si cartea de acvaristica.

Ca sa nu fiu rau, sa te tin in suspans, luai acum 2 minute, special pentru tine cartea, sa o frunzaresc.. o sa-ti zic doar inceputul unei fraze: "Pentru speciile de pesti pasnici mai mari cum sunt: Crapul, rosioara, oblet, linul, boarta ... ". Cred ca spune tot fraza . Era sa uit.. avea si denumirile latine dar, cred ca le stii.
   
P.S.: Scrie si o formula dupa care se poate calcula ce volum are nevoie, un peste de 6-7 cm la 3 litri de apa.  

Fir intins!


11-12-2009 13:13:50
E-mail  
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
E cam perfect ce scrie pe acolo, multumesc.
In latina stiu cateva a linului o stiu ca mi-a ramas in minte.)


_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

11-12-2009 15:08:35
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
.. spuneam mai demult ca am luat o carte de acvaristica de la Biblioteca.. numele este urmatorul: " Cresterea pestilor de acvariu". Autorul este: Ing. Marcel Stanciu.
    O sa incerc sa extrag datele care mi s-au parut ca te-ar putea ajuta, pe cele legate de acvaristica le voi posta aici, pe cele care se leaga de pesti in general.. la topicul "Stiati ca..". Daca impartirea incurca, te rog sa imi spui. Dupa cum am aflat din carte.. autorul are sau a avut o experienta de 20  de ani la Acvariul din Costanta.

"Acvaristica actuala constituie pentru tineret o preocupare utila si interesanta, fiind apreciata ca o veritabila scoala biologica, la nivelul tuturor. Observatiile in acvariu imbogatesc cunostintele botanice, zoologice, fiziologice. Aici se pot cunoaste pe viu legile echilibrului biologic din natura, caracteristicile respiratiei, nutritiei, cresterii si inmultirii. Acvariul ofera pescarului sportiv sau profesionist cadrul cunoasterii obiceiurilor pestilor."

"Asezarea acvariului in raport cu punctele cardinale este foarte importanta. Din experienta s-a stabilit ca asezarea acvariului spre nord nu este indicata din lipsa de lumina, de asemenea pe pozitia sudica, unde primeste prea multa lumina. Favorabila asezarii acvariului este pozitia vestica si cea mai buna este cea estica, in imediata apropriere a ferestrei."

Alegerea nisipului si spalarea lui:

Practica acvaristica arata ca folosirea unui nisip prea fin la amenajarea unui bazin, nu se recomanda. Un astfel de nisip nu permite o circulatie normala a aerului si a apei in masa sa, provocand putreziri ce degradeaza apa. Acest lucru se cunoaste imediat dupa mirosul neplacut pe care-l capata apa din acvariu si care de multe ori se raspandeste in incapere. De aceea toti crescatorii de pesti exotici prefera un nisip de rau mai mare, care sa contina in compozitia sa cat mai putine elemente argiloase. Nisipul de rau care se obtine prin ciuruirea balastrului prin site de 2-3 mm, este foarte indicat. Spalarea acestui nisip se face intr-o caldare emailata sau din material plastic. In tot timpul spalarii nisipul se agita, urmarind antrenarea tuturor impuritatilor pe care le contine. Ca o prima regula in scopul combaterii parazitilor: tot nisipul spalat pe care urmeaza sa-l introducem in acvariu se oparaste cu apa fiarta.
      Pentru unele plante, nisipul din bazine indeplineste un dublu rol: de fixare si de hranire. De regula un nisip sarac in substante nutritive determina formarea unor radacini puternice si asigura in acelasi timp o buna fixare. Un nisip prea bogat in substante nutritive, contribuie la formarea unor radacini reduse ale plantei si in consecinta o slaba fixare in sol. In acest caz surplusul de hrana pe care plantele nu-l pot prelucra, influenteaza negativ calitatea apei.

Modificat de dori (16-12-2009 21:56:56)


16-12-2009 21:52:51
E-mail  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
"      La amenajarea unui acvariu se recomanda folosirea nisipului bine spalat, combinat cu nisip mai putin spalat, raportul dintre aceste doua straturi de nisip fiind de 3/4 nisip spalat si 1/4 nisip mai putin spalat. Conditia care se cere in cazul folosirii acestei variante, este ca acele doua straturi de nisip, in timpul amenajarii bazinului sa nu se amestece intre ele. De aceea, nisipul nespalat se aseaza ca prim strat pe fundul acvariului si numai in zona in care intentionam sa punem plante, apoi deasupra acestui strat se aseaza nisipul bine spalat, in proportia mai sus amintita. In cazul plantarii plantelor acvatice in ghivece, se recomanda pentru umplerea lor, nisip nespalat, peste care se asterne un strat de nisip de 4-5 cm grosime. Introducerea in stratul de nisip dintr-un acvariu a catorva pietricele mai mari, pana la 6 mm, ajuta la consolidarea fundului, care este deseori deranjat de catre unii pesti.
     Asezarea nisipului in acvariu se face avandu-se in vedere ca inclinarea straturilor sa fie spre geamul din fata al bazinului. Aceasta asezare ajuta la curatirea impuritatilor ce se depun de regula in acest loc. Grosimea straturilor de nisip dintr-un acvariu sa nu fie mai mare de 6 cm, iar stratul din fata geamului frontal sa nu depaseasca latimea fierului cornier al ramei.
     Pentru a nu provoca o reducere a intensitatii de culoare a pestilor exotici, se recomanda ca stratul de nisip dintr-un acvariu sa fie cat mai inchis la culoare. In acest scop el se amesteca cu spartura de bazalt sau carbune de turba, bine fiert, care asigura o coloratie normala a pestilor.
     Sa nu folosim la amenajarea acvariului pamant de flori, namol de balta, sau ingrasaminte chimice. Toate acestea provoaca o dezvoltare foarte mare a bacteriilor si a infuzorilor care viciaza apa.

    Procurarea si pregatirea mijloacelor decorative pentru amenajarea unui acvariu

    Dintre cele mai uzuale materiale folosite la decorarea acvariului, se recomanda: piatra naturala, lemn, material plastic, scoici, ciment turnat, ceramica, corali si chiar nuci de cocos.
     Pietrele provenite in special din roci vulcanice (neutre in aoa) sunt cele mai indicate la decorarea unui acvariu. In acest scop se folosesc cu succes: granitul, bazaltul, gnaisul, mica, sau pietre tari de siliciu. Nu se recomanda fiind nocive pietrele ce contin minereuri de fier, cupru, etc., sau pietrele calcaroase care maresc duritatea apei.
     Forma pietrelor folosite joaca un rol deosebit in reusita amenajarii unui acvariu. De aceea, se recomanda folosirea unor pietre cu forme cat mai naturale. Pietrele colturoase nu sunt bune la decorarea acvariului, deoarece ele pot rani pestii. Prea multe pietre intr-un acvariu reduc cantitatea de apa necesara pestilor.
     Intr-un acvariu pietrele de decor indeplinesc roluri multiple:
- ajuta la ,,construirea ghivecelor pentru plante".
- fixeaza nisipul in terase, stratul mai gros fiind folosit pentru plante.
- creeaza o atmosfera subacvatica si contribuie la estetica bazinului
- folosesc la crearea unor grote submarine, foarte necesare pentru unele specii de pesti ce-si duc viata in acest cadru.
- folosesc ca substrat de depunere a icrelor pentru speciile de pesti din familia Cichlidae.
- ajuta la mascarea unor dispozitive de aerisire si filtrare a apei.
      Asezarea pietrelor in bazin se face dupa imaginatia si gustul fiecarui acvarist, respectandu-se cateva reguli.
- pietrele mai mari de 1/4 din inaltimea acvariului nu se introduc in bazin.
- in imediata apropriere a geamului din fata a acvariului nu se pun pietre; acest spatiu este folosit de pesti pentru inot.
- montarea pietrelor in acvariu sa se faca mai mult spre spatele acvariului si partile lui laterale.
- pietrele de decor sa fie ingropate in nisip pana aproape de fundul bazinului, realizandu-se astfel o buna consolidare a lor si totodata impiedicand depunerea sub ele a resturilor de hrana ce pot provoca, prin descompunere, vicierea apei.
      Cimentul turnat in diferite forme, reprezetand stanci submarine, ghivece de plante, pipe de aerisire, etc., constituie un material decorativ folosit deseori de amatorii de acvarii, dar mai putin indicat decat piatra naturala.
      Cimentul introdus in apa imediat dupa turnare, poate provoca toxicitati foarte periculoase pentru pesti, prin oxizii pe care ii elimina. De aceea se recomanda ca obiectele decorative pentru acvariu, confectionate din ciment, sa fie in prealabil tinute in apa cu circuit continuu, pana la 10-15 zile.
      Un material mult mai bun decat cimentul, este ceramica. Din ceramica arsa si colorata se pot imita diverse obiecte din natura, ca: buturugi, trunchiuri de copac, grote submarine, tije de bambus, stanci submarine, etc. Totusi oricat de perfecta ar fi realizarea acestor obiecte din punct de vedere artistic, ele nu pot ascunde unui observator atent artificialitatea lor. Si in cazul ceramicii se recomanda spalarea si mentinerea obiectelor in apa cu circuit continuu cateva zile inainte de a le introduce in acvariu.
       Ghivece din ceramica arsa, necolorate si ingropate in nisip, ocnstituie in schimb obiecte de stricta necesitate si de mare importanta in reusita cresterii unor plante acvatice mai sensibile. Astfel de ghivece se pot realiza in diferite forme, cu conditia sa nu depaseasca grosimea stratului de nisip din acvariu.
       Folosirea coralilor pentru ornamentarea bazinelor cu pesti exotici, desi acestia prin forma lor interesanta si naturala in acelasi timp, pot crea un adevarat decor subacvatic, prezinta unele dezavantaje:
- din punct de vedere stiintific, pestii de apa dulce nu au nici un fel de legatura, ca mediu de viata, cu coralii, animale ce formeaza colonii imense numai in mari si oceane.
- datorita formei si porozitatii exagerate a scheletului, prin multimea de canale pe care le contine, coralii depoziteaza in conditiile unui acvariu, foarte repede, substante organice in descompunere, resturi de hrana etc., si impiedica totodata o filtrare normala a apei.
- scheletul calcaros al coralilor, foarte ramificat si taios in acelasi timp provoaca adeseori ranirea pestilor care in cautare de hrana ,,ascunsa", sunt tentati sa intre in acest labirint.

Plantarea acvariului

      Inainte de a sadi o planta acvatica, i se fac unele retusuri: indepartarea cu atentie a tuturor frunzelor vechi si taierea varfurilor radacinilor. Prin aceasta operatiune se realizeaza o crestere mai viguroasa si o fixare mai buna in sol.
      Urmeaza apoi dezinfectia plantelor prin imbaierea lor timp de 5 minute, intr-o solutie astrigenta compusa dintr-un litru de apa si o lingura de masa cu piatra acra (alaun). Dupa aceasta baie, plantele se spala in continuare cu apa curata de canal, pana cand se elimina toata solutia de piatra acra de pe ele. De obicei plantele se introduc in sol inainte de a umple bazinul cu apa. Sadirea propriu zisa se face strangand toate ramificatiile radacinii si introducandu-le in gaura facuta in nisip cu degetul aratator, sau cu ajutorul unui betisor. Dupa plantare se preseaza cu atentie  nisipul, de jur imprejur, pentru a se fixa mai bine planta si uneori se proteguieste locul plantarii si cu cateva pietre mai plate, in special cand avem in bazin pesti ce rascolesc fundul acvariului.
      In general plantele nu se sadesc in sol prea adanc, dar nici nu se lasa prea la suprafata. Trebuie avut in vedere la sadire, ca partea plantei de unde incep frunzele, sa fie deasupra nisipului.
      Plantele care au radacini mici si nu asigura initial o buna fixare in sol, pot fi ajutate in acest scob cu scoabe de sticla pe care le putem confectiona singuri la flacara unui aragaz. Plantele valoroase care necesita un pamant special bogat in substante nutritive, se pot planta in ghivece de ceramica mici, care se vor ingropa in sol, pana la marginea lor superioara, sau daca sunt mai inalte decat nisipul, se pot masca cu ajutorul unor pietre decorative."
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu

Modificat de dori (17-12-2009 20:23:12)


17-12-2009 20:08:12
E-mail  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
"    Gruparea si aranjarea plantelor intr-un acvariu, nu se face la intamplare, ci in functie de aspectul decorativ pe care urmarim sa-l realizam in bazin, cat si de conditiile de viata pe care le reclama planta. Plantele care au nevoie de mai multa lumina, vor fi amplasate in locurile cele mai luminate ale acvariului; plantele mai mari le vom sadi izolate spre spatele acvariului; plantele mai mici le vom sadi in mijlocul acvariului, iar tufele in colturi, sau spre peretii laterali.
      Solul de nisip din aproprierea geamului din fata al acvariului, ramane complet liber, pentru inotul pestilor.
      Unii acvaristi tin sa aiba in bazine plante cat mai multe si variate. Este adevarat ca un acvariu, bogat populat cu plante si pesti este deosebit de atractiv, dar sa nu se exagereze in aceasta directie, deoarece intre numarul plantelor si al pestilor trebuie sa existe in permanenta un echilibru perfect. Natura ne prezinta in acest sens cel mai edificator exemplu.
      Daca intr-un acvariu raportul dintre pesti si plante este mai mare in favoarea pestilor, atunci se constata un deficit in concentratia de oxigen a apei.
      Daca in schimb exista in bazin mai multe plante decat pesti, atunci se constata ziua o concentratie mare a oxigenului din apa, iar noaptea un deficit deoarece, dupa cum se cunoaste, plantele in timpul noptii consuma oxigenul si elimina bioxidul de carbon.
      Dupa sadire, se introduce in acvariu apa, potrivita la temperatura optima, folosindu-se in acest scop orice fel de apa dulce, potabila, dar care sa nu contina substante daunatoare pestilor. Se stie ca in marile orase in apa de canal se introduce pentru dezinfectie clor, in proportii accesibile pentru om, insa fatale pentru pesti. De obicei in apa de canal se inregistreaza concentratii de clor pana la 0,3 mg. clor/litru, uneori chiar 0,5. Deoarece concentratii in clor de 0,1-0,2 mg/litru sunt toxice pentru pesti, se recomanda ca inainte de a folosi apa de canal pentru scopuri acvaristice, sa o lasam sa stea timp de 24 de ore intr-un vas de sticla sau email, intr-un spatiu mai incalzit, perioada absolut necesara eliminarii clorului. Acest timp poate fi scurtat, daca in vasul in care am depozitat apa, introducem si o sursa de aerisire fina, cu ajutorul unui vibrator si a unei diuze de pulverizare a aerului.
      Pentru umplerea bazinului cu apa, fara a deranja decorul interior sau nisipul, folosim o hartie curata ce se aseaza deasupra plantelor si a nisipului, peste care turnam apa foarte incet, cu o cana.
      Pe masura ce acvariul se umple, hartia se ridica in sus, odata cu nivelul apei. Pentru acvarii mai mari, apa se introduce incet si uniform cu ajutorul unui furtun, dintr-o caldare asezata deasupra bazinului pe un suport stabil, folosind acelasi mijloc de amortizare a jetului de aba: o bucata de hartie sau carton,  asezata pe intreaga suprafata a fundului acvariului.
      Dupa ce acvariul s-a umplut cu apa, se scoate hartia protectoare si se indreapta plantele cu ajutorul unui betisor. Basicile de aer care apar dupa introducerea apei, fixate pe geamuri sau pe plante, vor dispare in cateva zile de la sine, sau, se pot desprinde cu ajutorul unei baghete de sticla. Apoi acvariul se acopera cu un capac de sticla si se lasa sa stea timp de 3-4 zile, interval in care plantele fac radacini noi si se fixeaza bine in sol. Procurarea plantelor de acvariu se poate realiza pe doua cai: prin recoltarea directa din lacurile si din baltile noastre a unor specii de plante acvatice autohtone ca: Vallisneria spiralis (vijoaica), Elodea canadensis (ciuma apei), Ceratophyllum demersum, Ceratophyllum submersum (cosor - bradis), Myriophyllum spicatum si Myriophyllum verticilatum (malura baltii, penita, vasc de apa), Lemna minor (lintita de balta), Nymphaea alba ( nufarul alb), Nuphar luteum (nufarul galben), Potamogeten sp. (pasa marar), Sagittaria sagitafolia (sageata apei), Salvinia natans (pestisoara), Polygonum amphibium (troscotul de balta), Najas minor (inarita), sau chiar Ceratopteris thalictroides ce se gaseste in lacul termal de la Oradea.
       Atunci cand este vorba de specii exotice ne vom adresa specialistilor sau gradinilor botanice, care se ocupa cu cresterea si vanzarea plantelor acvatice.
       Din experienta si practica acvaristica se stie ca plantele cu frunze fine, cum sunt: Myriophyllum, Ceratophyllum, Cabomba, etc. se sadesc de obicei mai multe intr-un loc (in tufe), in acest fel fiind mult mai decorative.
       Deoarece un nisip bine spalat este foarte sarac in substante nutritive, necesare unor plante, vom introduce in acvariu, unele substante ajutatoare pentru hrana si cresterea plantelor. De aceea ori de cate ori amenajam un nou acvariu, sau inlocuim apa dintr-un acvariu mai vechi, cu ocazia curatirii lui, se introduce in apa o lingura de sare de bucatarie (grunjoasa), la 10 litri de apa. "
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu


18-12-2009 16:19:46
E-mail  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
"Metode mai stiintifice recomanda acvaristilor si alte preparate ca solutia nutritiva Knopp. Intr-un litru de apa dulce se dizolva 1 gr. de Ca (NO3)2 (azotat de calciu), plus 0,25 gr. KH2PO4 (fosfat acid de potasiu) plus 0,200 gr. KCl (clorura de potasiu), plus 0,12 gr. NaCl (clorura de natriu/sodiu), plus 1-2 picaturi de FeCl3 (clorura feroasa). Dupa dizolvarea completa a acestui amestec, se adauga si 0,25 gr. MgSO4 (sulfat de magneziu), care s-a preparat separat. Din aceasta solutie care se pastreaza in sticle inchise, turnam din cand in cand in acvariu, mici cantitati si urmarim apoi starea plantelor.

Oxigenarea apei

        Scopul principal al aerarii suplimentare este aprovizionarea apei cu oxigen, peste cantitatea produsa de plante.
        Printr-o aerare suplimentara, se mai asigura si amestecarea straturilor de apa, eliminarea gazelor solvite si nocive, cat si crearea unui curent de apa, foarte necesar si preferat de multi pesti. In cazul cresterii unor specii de pesti consumatori de vegetatie, lipsa plantelor din acvarii este suplinita in exclusivitate printr-o aerisire artificiala. Totusi, chiar si in acest caz, numarul pestilor dintr-un bazin nu este fara limita deoarece o suprapopulatie solicita un consum mare de oxigen, care nu poate fi asigurat nici de cel mai perfectionat aparat. In cazul lipsei de oxigen din apa, pestii se ridica la suprafata apei si cauta convulsiv aer.
        Oxigenul, acest gaz indispensabil pentru viata tuturor animalelor, nu este numai un component al aerului pe care noi il respiram, ci se gaseste dizolvat si in apa. Se stie ca un litru de apa la o saturatie completa si presiune atmosferica normala (700 ml. Hg) contine o cantitate de oxigen care variaza in functie de temperatura.
        Cea mai simpla instalatie de aerisire se compune din pompa de aer, conducta de alimentare (furtun de cauciuc) si un dispozitiv de pulverizare a bulei de aer (diuza).
         Indiferent de sistemul de aerisire folosit, este bine ca toate pompele sa fie instalate mai sus decat acvariul pentru a se evita supriza neplacuta de scurgere a apei din bazin in pompa, prin furtunul de alimentare, in cazul defectarii supapelor. Conducta de alimentare cu aer de la pompa la acvariu sa fie confectionata din furtun de cauciuc subtire (cu diametrul interior de 1-3 mm.) care prin flexibilitatea sa permite o instalare usoara in incapere. Furtunele confectionate din cauciuc rosu sau negru sunt preferate celor galbene care, in contact cu apa se degradeaza mai usor si devin toxice.
         Inainte de folosirea furtunului de cauciuc pentru executarea instalatiilor de aerisire, indiferent de sortimentul ales, se recomanda fierberea lui in apa dulce, timp de 15 minute. Legatura dintre furtunul de alimentare cu aer a acvariului si diuza de pulverizare, se va face cu ajutorul unei tevi de sticla transparenta, de acelasi diametru cu furtunul si care permite indoirea sub diferite unghiuri, cu ajutorul unei flacari de aragaz.
         Diuza de pulverizare se confectioneaza de obicei din materiale poroase si rezistente in apa, cum sunt: piatra ponce sau abraziva, trestia de mare, pvc. spongios, etc. Legatura dintre diuza si teava de sticla se face cu ajutorul unei bucati mici de furtun de cauciuc.
         O aerare buna a apei din acvariu se asigura printr-o pulverizare foarte fina a aerului, trimis in presiune prin diuza si care contine pana la 21% oxigen.
         In paralel cu aerisirea apei, de foarte mare importanta pentru viata pestilor din acvariu, este si filtrarea ei. Prin filtrare se asigura o limpezire a apei, o transparenta perfecta si o absorbtie a gazelor solvite, nocive pentru pesti.

         Filtrarea apei
         Se poate realiza prin dispozitive speciale (filtre) amplasate in interiorul sau in exteriorul acvariului. Filtrele in general difera din punct de vedere constructiv si al materialului filtrant folosit, desi ele indeplinesc acelasi rol. Uneori filtrele ce folosesc ca material absorbant carbunele de turba, ajuta la scaderea partiala a pH-ului apei si contribuie totodata la imbogatirea ei cu o serie de substante valoroase si utile pentru unii pesti, in perioada de reproducere.
         Elementele componente ale unui filtru exterior, sunt: pietris margaritar, sortat in doua categorii (prima pana la 5 mm diametru, iar a doua pana la 10 mm. diametru), carbune activ de provenienta animala, vegetala sau chimica, vata artificiala de perlon sau relon, la care se adauga cutia propriu zisa a filtrului care se confectioneaza din sticla, pvc., sau tabla inox.
        Filtrul exterior mai este prevazut si cu doua dispozitive confectionate din teava de sticla sau pvc., primul destinat absorbtiei apei din acvariu, iar al doilea pentru refularea apei filtrate in acvariu.
         Un filtru exterior bine instalat, poate functiona in conditiuni optime si fara alte interventii, pana la 6 luni, dupa care se va demonta, spalandu-se straturile filtrante si se va inlocui carbunele activ. In toata aceasta perioada de functionare a filtrului, interventia acvaristului se va rezuma numai la spalarea stratului superficial de vata de perlon, care colecteaza in permanenta materiile organice in suspensie si resturi de hrana, plante putrezite etc. Incarcarea vatei din filtru cu astfel de materii organice, se poate observa imediat, prin reducerea debitului de apa filtrata. Remedierea acestei defectiuni se poate rezolva prin spalarea vatei cu jet puternic de apa la canal, uscarea ei si apoi scarmanarea. Este bine ca fiecare acvarist sa aibe o cantitate de vata curata de rezerva, pentru efectuarea imediata a acestei operatiunii de inlocuire a stratului de vata filtranta."
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu


422/581px 36.8KB


18-12-2009 17:27:03
E-mail  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
... am cautat pe youtube niste videoclipuri si am dat si de lini intr-un acvariu :





... aici sunt mai multe videoclipuri cu pesti de apa dulce si nu numai: http://www.youtube.com/results?search_q ... arch_type=


18-12-2009 17:34:51
E-mail  
Dodo
Pe lista neagra

Inregistrat: 28-11-2009
Postari: 7
Filtru homemade


317/582px 28.1KB


18-12-2009 18:19:32
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
"Filtrul interior este format dintr-un clopot de sticla perforat la baza care se umple cu vata de perlon si carbune activ. Filtrul se introduce in nisipul din fundul acvariului montat intr-un colt si mascat cu un decor de plante sau piatra.
        Filtrul interior are rolul de primenire a apei din acvariu si de impiedicare a putrezirii plantelor in nisip. Uneori asemenea filtre nu se ingroapa in nisip, ci se aseaza chiar pe suprafata fundului, mascandu-se cu pietre decorative sau plante. Pana in prezent se cunosc multe tipuri de filtre interioare. Ele au insa dezavantajul ca trebuiesc spalate des, nu au aceeasi putere de absortie si filtrare, iar confectionarea lor din sticla sau plastic este mai dificila.
        In cazul folosirii filtrelor cu carbune de turba, practica si experienta acvariana au stabilit ca pentru filtrarea a 50 l apa este necesar un litru de turba. La montarea filtrului exterior se va avea in vedere ca acesta sa fie cat mai aproape asezat de acvariu (lipid de una din laturi), iar partea sa superioara sa fie la aceeasi cota cu rama superioara a acvariului.
       
         Iluminarea acvariului
        Se face cu becuri normale (incandescente), sau fluorescente. Din experienta s-a stabilit ca pentru iluminarea unui acvariu cu becuri normale, in mod satisfacator pentru plante, sunt necesari 2 w pentru 100 cm2 din suprafata acvariului, iar in cazul luminii fulorescente 2/3 w la aceeasi suprafata. Pentru a reduce consumul de oxigen, multi acvaristi folosesc pentru iluminat tuburi fluorescente, insa sunt preferate cele care au o lumina galbena rosiatica (asa zisa lumina calda) mai apropriata de lumina solara.
        Experientele efecutate in laborator au demonstrat ca o dezvoltare normala a plantelor in conditii de lumina artificiala solicita existenta in totalitate a spectrului luminii albe, cu toate componentele sale principale (rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo, violet).
        GŁter Sterba, un renumit specialist din Germania, in lucrarea sa "Aquarien-kunde", arata cum componentele principale ale spectrului de lumina alba influenteaza cresterea plantelor de acvarii: culoarea rosie ajuta la formare clorofilei ca si cresterea in lungime a plantei, componentele verde-albastru favorizeaza diviziunea celulelor plantei, asigura ingrosarea ei si totodata inflorirea.
        Rolul luminii artificiale intr-un acvariu, este foarte complex si folosirea judicioasa a sursei de lumina asigura dezvoltarea plantelor, reproducerea lor si impiedica totodata dezvoltarea exagerata a algelor.
        Aceasta ultima contributie se realizeaza printr-un dosaj perfect al puterii instalate si distribuirea ei uniforma pe toata suprafata acvariului. Prea multa lumina intr-un acvariu favorizeaza dezvoltarea algelor brune si in general a tuturor algelor fixate pe pietrele de decor.
        Se recomanda ca sursa de iluminare folosita sa nu influenteze negativ culorile pestilor sau ale plantelor din acvariu, contribuind la denaturarea imaginii lor.
        Becurile incandescente cu filament folosite in practica acvariana prezinta avantaje si dezavantaje. Dintre avantaje amintim: lumina de culoare rosie, ce caracterizeaza aceste becuri, favorizeaza cresterea si reproducerea plantelor, asigura o buna redare a culorii naturale a pestilor si plantelor fara sa le influenteze, nu necesita instalatii speciale pentru montare, iar becurile sunt relativ ieftine. Dintre dezavantaje, mentionam: consumul sporit de energie electrica si degajare de caldura. Un bec normal transforma energia electrica in 5% lumina si 95% caldura. Becurile fluorescente spre deosebire de cele incandescente au un randament mult mai mare, transofrmand in lumina cca. 20% din energia electrica, inregistrand totodata un consum redus de curent electric. Dintre dezavantajele becurilor fluorescente mentionam necesitatea elementelor auxiliare pentru punerea lor in functiune (fasung special, droser, starter si corp de lampa) si pretul lor mai ridicat, ca si necesitatea montarii lor de un specialist. Asemenea becuri se construiesc cu intensitati diferite: 20, 40, 50 W. Un astfel de tub fluorescent este garantat pentru 1500 ore de functionare.
        Bazinele instalate in locuri complet intunecoase trebuie iluminate cel putin 8 ore pe zi, spre deosebire de cele care beneficiaza si de lumina zilei si care nu cer prea multa lumina artificiala (cca. 4 ore pe zi).
        Pentru a se asigura o crestere normala a plantelor, orice acvariu trebuie sa primeasca pe zi cel putin 1-2 ore de lumina solara.


     Incalzirea acvariului destinat pestilor de apa calda este absolut necesar sa se efectueze in perioadele mai reci ale anului, sau la reproducere.
         Temperaturile optime ale diferitelor specii de pesti de acvariu, variaza in general foarte mult. Daca aceste valori sunt sub 20 gr. C, pestii respectivi sunt considerati de apa rece, iar daca aceste valori sunt peste 20 gr. C, pestii sunt socotiti de apa calda.
         Schimbarile bruste ale temperaturii apei dintr-un acvariu pun in pericol viata pestilor.
         Temperaturile mai scazute fata de optimum termic stabilit pentru unele specii de pesti, provoaca pierderea culorii, lipsa de apetit si miscari mai domoale in inot.
         Temperatura optima pentru pestii de apa rece este cuprinsa intre 14-18 gr. C, avand ca limite letale 2-24 gr. C. Se stie ca cea mai buna incalzire pentru un acvariu, se poate asigura printr-o ridicare a temperaturii mediului in care se afla instalat acvariul. Incalzirea apei se face cu ajutorul unor rezistente electrice.

        Popularea acvariului cu pesti
        Ea se face de regula dupa 2-3 zile de la amenajarea completa a acvariului. In acest interval ( absolut necesar in cazul folosirii de apa proaspata de canal), apa se limpezeste si se oxigeneaza, plantele incep sa-si formeze radacini si sa se fixeze in solul acvariului.
        O problema de care trebuie sa tinem seama la popularea acvariului, este asocierea speciilor pe care intentionam sa le crestem impreuna. Aceasta se va face numai intre pestii cu acelasi fel de viata. Nu vom asocia niciodata pesti pasnici cu cei rapitori, pesti de apa rece cu pesti de apa calda, pesti mari cu pesti mici.
        Se recomanda ca, la inceput, popularea acvariului sa se faca cu pesti mai putin pretentiosi si ieftini: gupi, xipho, moli, platy, etc. Mai tarziu, odata cu dobandirea unei experiente in cresterea pestilor, colectia se poate completa si cu alte exemplare mai deosebite si mai pretentioase din punct de vedere al ingrijirii.
        Indiferent de numarul exemplarelor sau speciilor de pesti, pe care ne-am propus sa-i crestem intr-un acvariu, este bine ca asocierea lor sa se faca cat mai rational si eficient."
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu

Modificat de dori (08-01-2010 19:05:22)


19-12-2009 18:31:32
E-mail  
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731

dori a scris:


        O problema de care trebuie sa tinem seama la popularea acvariului, este asocierea speciilor pe care intentionam sa le crestem impreuna. Aceasta se va face numai intre pestii cu acelasi fel de viata. Nu vom asocia niciodata pesti pasnici cu cei rapitori, pesti de apa rece cu pesti de apa calda, pesti mari cu pesti mici.
       


Uite Mihnea ! Exact ce-ti spuneam eu despre asocieri nepotrivite intre specii cu nevoi si comportamente diferite .


19-12-2009 18:43:35
   
Mihnea
Veteran
Mesaj Privat

Inregistrat: 04-11-2008
Postari: 1177
Exact, Pictore stii ca la carte si stiam ca stii dupa cat de mare acvariu ai avut

_______________________________________
Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste

19-12-2009 20:15:21
   
Modigliani
Moderator
Mesaj Privat

Din: Atlantida
Inregistrat: 16-02-2009
Postari: 8731
Mihnea ! Nu dupa ,, cat de mare " , ci dupa vreo 20 de ani de acvaristica in care am avut si acvarii mari , si mici , si boluri , si cilindrice , puiernite , crescatorii , ,, crese " , samd !

Ca specii ..... greu de zis ! In afara de Ciclasomas ( vorbesc despre speciile obisnuite ) care nu-mi plac si sunt destul de dificil de crescut , nu stiu pe care sa n-o fi avut . Iar singurele specii de la care sa nu fii scos generatii noi de pui a fost Sanitarul si Neonii . Ca dracu' , nu-s deloc greu de reprodus . La mine in bazine ziceai ca a dat cu DDT ! Nu am reusit sub nicio forma sa-i fac sa depuna icre !


19-12-2009 20:59:03
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
Here it comes, here it comes, the good part ..

"       Fam. Cyprinidae
        Reprezentantii acestei familii sunt foarte frumos colorati, de talie mica, cu o raspandire larga pe glob (Europa, Asia, America de Nord si Africa). Prefera acvarii mai mari, cu spatii corespunzatoare pentru inot, bogat populate in plante. In general sunt specii usor asociabile, pasnice, nepretentioase, sau mai putin pretentioase fata de calitatile fizico-chimice ale apei. Prefera o apa cu duritate mijlocie, cuprinsa intre 10-20 dGH cu un pH normal in jur de 7.
        Pentru amenajarea fundurilor de acvarii destinate acestor specii, se recomanda un nisip mai grosier, bine spalat, cu mici decoruri subacvative din pietre slefuite sau colorate (bazalt) inclusiv radacini de lemn, tije de bambus sau stuf. Ca plante sunt indicate: Vallisneria, Sagittaria, Cryptocoryne, Ceratapteris sau Acorus. Toate plantele vor fi sadite in ghivece de ceramica sau din pietre ce se folosesc pentru decor.
        Pestii din aceasta familie se reproduc prin icre, pe care le depun dupa un joc furtunos, pe plante sau direct pe fundul acvariului. Dupa depunerea icrelor parintii trebuie scosi din bazin, deoarece consuma cu placere propria progenitura. Uneori este necesar, pentru a preintampina devorarea icrelor, sa introducem pe fundul acvariului gratare speciale confectionate din stiplex, sau pietris grosier. Dupa cca. 24-48 ore icrele eclozeaza iar puietul sta lipit de pietre, geamuri sau plante, imobil, timp de 3-4 zile, consumand hrana de rezerva din sacul vitelin. Toate speciile ce compun aceasta familie nu sunt pretentioase la hrana, consumand cu placere hrana vie sau uscata. In general suporta bine captivitatea. Reprezentantii cei mai de seama ai acestei familii care se intalnesc frecvent in acvariile crescatorilor de pesti exotici sunt urmatorii: Brachydanio rerio - India, Carasius auratus - China, Danio malabaricus - Asia de SV, Puntius Conchonius - Asia, Puntius nigrofasciatus - Ceylon, Puntius pentazona - Sumatra, Puntius semifasciolatus - Ceylon, Puntius oligolepis - Sumatra, Brachydanio albolineatus - Sumatra, Rosbora heteromorpha - Sumatra - Malaya; Tanichtys albonubes - Asia.

       Desi obiectivul principal al acestei carti il constituie cresterea pestilor exotici de acvariu, consider ca nu poate fi socotit ca o inadvertenta faptul ca ma voi opri foarte putin si asupra pestilor indigeni, susceptibili de a fi crescuti intr-un acvariu.
       De fapt in scoli si in cercurile micilor naturalisti, iubitori ai naturii, asemenea acvarii populate cu fauna si flora locala, ar trebui sa constituie o preocupare permanenta.
       Se stie ca pestii indigeni suporta foarte bine variatiile de temperatura si nu necesita instalatii speciale de incalzire a apei. Dintre speciile care se preteaza mai bine la viata captiva de acvariu, reamintim urmatoarele: Leucaspius delineatus (plevusca), Rhodeus amarus (boarta), Misgurnus fossilis (tiparul), Cyprinus carpio (crapul), Carassius auratus gibelio (carasul), Tinca tinca (linul), Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Rutilus rutilus (babusca), Alburnus alburnus (obletul), ca specii pasnice, iar dintre rapitori: Perca fluviatilis (bibanul), Acerina cernua (ghibortul), Stizostedion lucioperca (salaul), Ameiurus nebulosus (somnul pitic), si Lepomis gibbossus (Biban soare).
        Pregatirea si amenajarea acestor acvarii se face diferentiat pe specii. Pentru speciile Leucaspius delineatus (plevusca), Rhodeus amarus (boarta) si Misgurnus fossilis (tiparul) in ceneral pesti mici, se amenajaza un acvariu prevazut cu filtrare si a carui capacitate se calculeaza astfel: u peste de 5-6 cm. lungime la 2,5 l apa. Apa trebuie sa fie limpede, cu temperaturi cuprinse intre 5-21 gr. C. In zile foarte calduroase, se recomanda schimbarea partiala a apei. Nu se aseaza acvariul in locuri prea expuse la soare. Iluminarea acvariului se va face cu becuri fluorescente (cele normale incalzesc apa). Se va folosi ca substrat nisip mijlociu, pietre, radacini, bucati de stuf, scoici si melci. Ca plante se remarca specii de: Elodea, Myriophyllum, Lysimachia si Fontinalis. Un vibrator de aer asigura functionarea filtrului si totodata o aerisire eficienta a apei.
        Pentru speciile de pesti pasnici, mai mari cum sunt: Cyprinus carpio (crapul), Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Alburnus alburnus (obletul),Tinca tinca (linul), Rhodeus amarus (boarta), Carassius auratus gibelio (carasul), Carassius carassius (caracuda). Capacitatea bazinului se calculeaza dupa formula 1 peste de 6-7 cm. la 3 litri de apa. Bazinul va fi prevazut cu aerator si filtru. Temperatura apei va fi cuprinsa intre 5-23 gr. C. Apa limpede. Deoarece aceste exemplare sunt partial scormonitori de fund, se recomanda pentru substrat putine radacini si bucati de stuf. Alaturi de pesti  vom introduce in acvariu: melci, raci, scoici. Ca plante indicate sunt: Lysimachia nummularia, Sagittaria sagittifolia, Alisma plantago, Ludwigia, Marsilea, etc. Daca bazinul este mai mare, putem sa-l populam cu Nymphaea (nuferi). Vara se impune schimbarea partiala a apei.
        Pentru rapitori ca: Perca fluviatilis (bibanul), Stizostedion lucioperca (salaul), Ameiurus nebulosus (somnul pitic), Lepomis gibossus (bibanul soare), Acerina cernua (ghibortul), sunt necesare acvarii cu apa limpede, bogata in oxigen, la o temperatura cuprinsa intre 5-20 gr. C. Vara se impune de asemenea schimbarea partiala a apei. Capacitatea bazinului se va stabili in functie de relatia: 1 peste de 8 cm. la 6 litri de apa. Substratul de pe fundul bazinului va fi compus din nisip mijlociu spre mare, pietre (asezate in terase), in colturi bucati de trestie, radacini etc. Ca plante: Elodea, Ceratopteri Myriophylum, Ludwigia, Sagittaria si chiar Vallisneria (toate plantele montate in mici tufe). Iluminare artificiala cu tuburi fluorescente."
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu

Mai sunt si alte familii de pesti... insa exotici, daca va intereseaza postati sau lasati Pm.

Modificat de dori (08-01-2010 19:06:01)


20-12-2009 00:06:59
E-mail  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
"Hranirea pestilor de acvariu

       Ingrijirea pestilor de acvariu trebuie sa inceapa cu hranirea lor. Nutritia este una din cele mai importante functii ale organismului. Prin hrana se realizeaza principalele functii, cum sunt: cresterea, dezvoltarea si inmultirea. Pe seama nutritiei se asigura toate celelalte procese energetice ce se desfasoara in organismul pestelui.
       Primele etape ale ciclului vital sunt asigurate la pesti pe seama resurselor nutritive furnizate de organismul matern (vitelusul din icre). Hranirea puietului din rezervele sacului vitelin dureaza de regula foarte putin, 2-3 zile, apoi animalul este obligat sa recurga la hrana existenta in exterior. Dupa felul hranei consumate, pestii pot fi impartiti in mai multe categorii: pesti fitofagi si detritofagi (ce se hranesc cu hrana vegetala si detritus organic), pesti carnivori (care se hranesc cu alte organisme acvatice, in afara pestilor, in special cu nevertebrate) si pesti rapitori (care se hranesc in exclusivitate cu pesti). Aceasta impartire este foarte conventionala, deoarece multi pesti consuma o hrana mixta si deseori pestii carnivori devin rapitori si invers.
       Se stie insa ca fiecare specie de peste este adaptata din punct de vedere morfologic la consumul unei anumite hrane, totusi se cunosc cazuri cand odata cu cresterea in varsta, unele specii isi modifica regimul alimentar.
       Dupa diversitatea hranei consumate, pestii se impart in trei categorii:
- eurifagi (consuma o hrana variata)
- stenofagi (consuma un sortiment redus de hrana)
- monofagi (consuma un singur fel de hrana).
       Pentru a verifica sortimentul si calitatea hranei, pestii au de obicei in jurul gurii, pe buze, un numar foarte mare de celule senzitive, situate uneori in prelungiri speciale, denumite mustati. La pestii rapitori si panctonofagi, un rol principal in cautarea hranei il are organul vazului, iar la pestii ce isi duc viata pe fundul apelor (bentonofagi), organele tactile si cele gustative.
       Pentru nutritia pestilor de acvariu se folosesc de regula doua feluri de hrana: o hrana vie bogata in vitamine si apreciata de toate speciile si o hrana moarta, prevenita din uscarea la soare a hranei vii, sau realizata pe cale artificiala. Hrana vie poate fi de dimensiuni mai mari (macroscopica) sau fina (microscopica), avand o mare valoare trofica, ce asigura la pesti necesarul de substante energetice, datorita continutului ei in amino-acizi, acizi grasi, vitamine, substante minerale si fermenti. Cea mai fina hrana vie folosita pentru puiet in primele zile de crestere, este hrana de infuzori, care se gaseste in mai toate baltine noastre. Deoarece nu toate speciile de infuzori sunt bune pentru hrana, cel mai folosit este protozoarul cunoscut sub denumirea stiintifica de Paramoecium caudatum, ce masoara 0,25-0,30 mm.

       Pentru a asigura puietului o astfel de hrana (indispensabila in primele zile de dezvoltare) crescatorii de pesti fac culturi de infuzori ,,la domiciliu".
       Pentru a obtine o astfel de cultura, se fierbe intr-un litru de apa o mana de fan uscat (10-12 gr./litru) timp de o ora. Solutia obtinuta se strecoara apoi si se toarna intr-un borcan de sticla de 5-10 litri. Se adauga apoi apa de canal pana la jumatate din volumul total al borcanului. In aceasta solutie nutritiva introducem cateva exemplare de parameci, recoltate dintr-o balta, cu ajutorul unui fileu de matase foarte des. Identificarea paramecilor recoltati din balta si sortarea lor se face cu ajutorul microscopului. Aceasta operatiune se executa numai pentru prima cultura, deoarece mai tarziu se folosesc infuzori din cultura proprie. Se lasa apoi borcanul sa stea intr-un loc luminos si la o temperatura de 20-24 gr. C timp de doua saptamani. In acest interval de timp infuzorii se inmultesc (prin diviziune) foarte mult, incat apa din borcan devine alb-laptoasa din cauza lor. S-au realizat culturi de infuzori folosint solutii nutritive obtinute din morcovi, gulii, spice de secara, balegar de cal, glucoza si drojdie furajera. La Acvariul din Costanta noi am preparat parameci din napi uscati in loc de fan. Napii folositi pt. cultura au fost taiati in cuburi de 1-2 cm3 si uscati la soare. Pentru pastrare acestia au fost tinuti in borcane de sticla astupate la gura si depozitate in locuri uscate. In loc de borcane de 5 sau 10 litri s-au folosit sticle de laborator cu fund plat si gat lung, cu o capacitate de 1/2-1 litru.
       Pentru realizarea culturii de parameci se umple sticla cu apa de canal (fiarta in prealabil si racita) pana la nivelul inferior al gatului. Se introduc doua cuburi uscate de nap si cateva exemplare de parameci. Sticlele astfel preparate se astupa la gura cu hartie si se aseaza intr-un loc luminos cu o temperatura de 20-24 gr. C. Dupa cateva zile se observa ca in sticla incep sa se adune parameci in cantitati apreciabile. Pentru recoltarea paramecilor obtinuti din cultura, in stare cat mai curata, am introdus pe gatul sticlei un dop de vata, pana la partea lui inferioara, si am adaugat apoi apa proaspata. Paramecii care (datorita inmultirii lor excesive) au inceput sa resimta lipsa de oxigen, trec prin dopul de vata si urca in apa proaspat introdusa, bogata in oxigen, de la suprafata.
       Din acest mediu restrans, recoltarea infuzorilor se face mai usor, folosindu-ne de o pipeta absorbanta sau de o teava de sticla. Vom avea grija insa ca dupa fiecare recoltare, sa completam apa scoasa din sticla odata cu paramecii, pentru a obtine o noua productie.
       Reusita culturilor de infuzori, indiferent de metoda folosita, depinde de recoltarea si selectionarea cu grija a speciilor de parameci, deoarece se stie ca impreuna cu acestia traiesc in balti si alte specii de protozoare, unele dintre ele fiind deosebit de agresive fata de puiet, putand provoca chiar o mortalitate in masa a acestora.
       Tot pentru hrana puietului nou nascut se mai folosesc cu succes si asa zisii viermi micro. In fond, acestia sunt niste viermi nematozi ce nu depasesc 1 mm si care in limbaj stiintific poarta denumirea de Anguillula silusiae. Acestia se hranesc cu bacterii si alte microorganisme vegetale. Cu asemenea viermi se pot face culturi a caror productie poate asigura in permanenta hrana puietului. Pentru a face o cultura de viermi micro, folosim in acest scop o cutie de plastic sau lemn, format 30X20X10 inaltime, prevazuta cu capac. (Noi am folosit cu succes cutiile de plastic existente in comert si destinate pastrarii fructelor in frigidere). Cateva gauri fine in capac asigura aerul necesar culturii de microviermi. In interiorul cutiei se aseaza un strat de pietris bine spalat si oparit, la cca. 6 cm grosime. Peste acest strat de pietris margaritar, se pune zat de cafea in grosime de 4 cm. In centrul cutiei in zatul de cafea executam o mica denivelare circulara, in care introducem cateva exemplare de viermi micro, impreuna cu o lingura de iaurt diluat cu apa. Viermii micro se pot procura de la un magazin specializat sau crescatori mai avansati. Se taie apoi un geam de sticla de 4 mm grosime, la cotele interioare ale cutiei si se aseaza peste zatul de cafea. Pentru a nu se lipi geamul de zatul de cafea, presaram cateva pietricele, astfel alese incat intre geam si stratul de zat sa nu fie o diferenta mai mare de 3-4 mm. Cutia astfel pregatita se pune la intuneric, la o temperatura in jur de 22 gr. C si intr-un mediu mai umed. Peste cateva zile, constatam ca sub geamul de sticla au aparut numerosi viermi, albi si foarte mici.
      Recoltarea viermilor de pe geam se face raclandu-i cu o lama de ras. Tot cu aceasta ocazie, reimprospatam si hrana (lingurita de iaurt diluat cu apa).
      Se recomanda sa preparam mai multe cutii cu viermi micro, pentru a asigura in permanenta o hrana vie atat de necesara puietului si care permite totodata ca recoltarea sa se faca prin rotatie, ceea ce faciliteaza si refacerea culturilor.
      Dupa ce se depaseste etapa de cultura intensa, se observa in cutiile noastre, destinate viermilor micro, aparitia unor fenomene de mucegaire insotite uneori de mirosuri respingatoare. In aceasta situatie, golim tot continutul cutiei, arucandu-l la gunoi, spalam si oparim cutia si pregatim o noua cultura, dupa metoda descrisa mai sus.
      Se stie ca perioada de predezvoltare a puietului pentru crescatorii de pesti, este considerata ca cea mai dificila, deoarece culturile de infuzori sau viermi micro, nu se realizeaza chiar asa de usor. Odata insa depasita aceasta etapa, se trece imediat la o altfel de hrana, de data aceasta mai mare (macroscopica) si care se poate colecta in permanenta din lacuri, si balti, in cantitati suficiente.
      Cea mai nimerita hrana pentru aceasta etapa de crestere a puietului, este hrana vie formata din mici crustacee din genurile Cyclops si Daphnia, cunoscute in toate lumea sub denumirea de purici de balta.
      Ciclopii sunt mai mici si nu depasesc 4 mm pe cata vreme dafniile sunt mult mai mari, atingand chiar 6 mm. Se gasesc in toate baltile populate cu pasari de balta in cantitati apreciabile constituind hrana de baza pentru aproape toate speciile de pesti.
       Recoltarea se face cu plasa de mana - minciogul - confectionat din tesatura din nylon fina si deasa, cunoscuta in comert sub denumirea de evelina, care se misca in masa apei, intr-o traiectorie in forma de opt.
       Ciclopii se gasesc aproape in toate baltile si se recolteaza in tot timpul anului, uneori chiar si sub gheata, la copca.
       Dafniile, recoltate din apele noastre, se gasesc mai des sub doua forme: Daphnia longispina si Daphnia pulex incepand cu luna aprilie si pana in octombrie. In aceasta perioada se inregistreaza fluctuatii mari privind dezvoltarea dafniilor, in functie de conditiile climatice.


       Se recomanda ca purecii de balta sa se recolteze din ape in care nu traiesc pesti, deoarece odata cu dafniile exista pericolul sa aducem acasa, in acvariu si diferiti agenti patogeni, ce pun in pericol viata animalelor captive."
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu

Modificat de dori (08-01-2010 19:08:15)


20-12-2009 16:17:18
E-mail  
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: 26-07-2008
Postari: 995
"In perioada de maxima dezvoltare a dafniilor, unii crescatori recolteaza cantitati mari de purici de balta pe care ii usuca la soare pe fasii de nailon, intinse pe rame de lemn, sau tepuse de lemn infipte in pamant. Este bine ca intre pamant si panza de tifon sa existe un spatiu liber de 0,5 m., necesar unei bune uscari si ventilatii.
      Dafniile bine uscate se sfarama usor in particule mici si au o culoare alb-galbuie, pe cata vreme dafniile neuscate bine, prezinta cocoloase si au o culoare negricioasa. Dafniile nepreparate bine, sunt toxice si total contraindicate pentru hrana pestilor. Puricii de balta recoltati in stare vie pentru hrana pestilor, se introduc in hidrobidoane, care de fapt sunt niste bidoane din tabla cu fund plat, mai mult late decat inalte si izolate termic cu panza de sac sau hartie. Se mai transporta dafniile si in pungi de polietilena, insa numai pe distante scurte, si, protejate din punct de vedere termic. Dafniile recoltate se rastoarna intr-un lighean de plastic si se depoziteaza intr-un loc mai racoros (chiar in frigider). Inainte de a le da ca hrana pestilor, dafniile se spala bine cu apa de canal, intr-o sita deasa.
      La recoltara dafniilor vii din balti, vom tine cont de faptul ca ele se adapostesc mai frecvent sub malul din directia in care bate vantul. Se pot realiza si culturi de dafnii vii, folosind in acest scop gropi de var parasite, sau butoaie de lemn, cazi etc. Metoda de lucru implica executarea urmatoarelor operatiuni: umplerea cu apa a vasului respectiv (de preferat apa care sa nu contina clor) apoi adaugarea de excremente uscate de pasare, si introducerea unei cantitati mici de drojdie de bere (cca. 5-10 gr).
     Apa se amesteca bine si se lasa sa stea linistita timp de doua saptamani. Dupa aceasta perioada se introduc in vasul respectiv dafnii colectate din balti. Dafniile consuma cu lacomie hrana oferita, care consta din infuzori, alge si bacterii ce s-au dezvoltat in perioada celor doua saptamani de zile.
     In aceste conditii de hrana abundenta si la o temperatura cuprinsa intre 16-22 gr. C., dafniile incep sa se inmulteasca si in foarte scurt timp poate incepe recoltarea de hrana vie, atat de necesara pentru pestii nostri.
     Pentru refacerea rezervelor de hrana din vasul de cultura se introduc din cand in cand in apa, spalatura de carne cu sange (cca. 1 litru) si doua linguri de lapte dulce.
     In institutiile specializate pentru cresterea pestilor cu valoare economica, se fac culturi de dafnii in mod curent, unele dintre acestea obtinand chiar productii de cca. 75-150 gr. dafnii la m.c. apa, recoltate intr-o zi.
     S-au experimentat de catre specialisti si alte metode de culturi de dafnii, folosint cinti medii diferite:
1. mediu natural (apa de helesteie sau balti)
2. apa cu ingrasaminte organice (balegar proaspat de cal - 1,5 kg/mc apa)
3. apa de balta cu ingrasaminte naturale (superfosfat 7 mg/l sau azotat de amoniu 13 mg/l)
4. apa de balta cu ingrasaminte organice si minerale in amestec
5. apa de balta cu drojdie furajera 2 gr/mc apa sau 20 mg/l.
     Cele mai bune rezultate au fost obtinute in culturile pe mediu de drojdie furajera.
     Alaturi de dafnii, apar uneori, in apa baltilor si alte crustacee inrudite cu ele, cum sunt: Bosmina logirostris, Chydorus sphaericus, care in stare adulta nu sunt consumate cu placere de pesti, datorita crustei lor prea dure.
     Pentru hrana unor pesti cichlizi de talie mare, rapitori, acvaristii folosesc si rama obisnuita (Lumbricus terestris). Inainte de a se da ca hrana, ramele se vor tine cateva zile in borcane de sticla sau cutii de plastic, cu posibilitate de aerare prin niste perforatii bine facute in capac, timp in care animalele elimina prin excremente toate substantele nocive si toxice ingerate odata cu hrana din pamant. Pentru a se da ca hrana unor pesti mai mici, ramele pot fi taiate in bucati si apoi spalate.
     La Acvariul din Constanta am realizat o cultura de rame, cu bune rezultate, reusind astfel sa asiguram hrana zilnica a unor specii de pesti carnivori, exotici sau autohtoni. Cresterea s-a facut in doua recipiente de ciment, care aveau dimensiunile: 1,5 m lungime, 0,60 latime si 0,60 inaltime, prevazute la partea inferioara cu doua orificii de scugere, astupate cu site metalice dese. In aceste recipiente am introdus pamant negru de cartita, iar la mijloc am asezat doua straturi de frunze uscate. In acest substrat am introdus cca. 100 de rame, de diverse marimi, si apoi am acoperit recipientul cu un strat de frunze uscate si un capac de lemn. Din cand in cand, cu ajutorul unei stropitori, udam pamantul, insa niciodata in exces. Dupa catva timp am constatat ca ramele au inceput sa se inmulteasca, iar frunzele uscate erau perforate si consumate in totalitatea lor. Ramele aveau in aceasta perioada o raspandire uniforma, in toata masa de pamant din recipient. Apoi am inceput sa dam resturi de hrana obtinute de la un restaurant din apropriere (legume fierte, sosuri, paine etc.). Hrana aceasta era asezata in mijlocul recipientului, foarte aproape de suprafata si acoperita cu frunze uscate. Am observat ca ramele s-au concentrat in aceasta zona, consumand cu placere hrana administrata de noi. Aceasta concentrare a ramelor spre suprafata in zona de hranire, a facilitat foarte mult prinderea lor. Aceasta hrana se improspata din 3 in 3 zile, avand grija ca de fiecare data, resturile de alimente neconsumate, sa fie inlaturate, iar locul bine curatat.
     Se recomanda ca o astfel de crescatorie sa se faca intr-o incapere umeda si cu putina lumina. Ramele obtinute din crescatoria proprie, nu mai prezinta pericolul de toxicitate, ca cele recoltate din mediul natural si deci nu mai este necesara carantina lor.
     Dupa cca. un an de ,,productie", recipientele erau curatate, pamantul inlocuit si cultura improspatata cu rame din natura.
     Hrana vie Tubifex - Tubi, asa cum i se mai spune in lumea acvaristilor, este un vierme oligochet, ce nu depaseste 2-3 cm in lungime. Stiintific se numeste Tubifex rivulorum.



     El se recolteaza de pe fundul baltilor, spaland printr-un ciur des, bucati de mal recoltat cu ajutorul unei lopeti sau dragi de mana. Viermele acesta de culoare rosie, constituie un aliment foarte hranitor pentru pestii din acvariu, in special pentru Cichlizi si Anabantidae. Este atat de preferat de catre pesti, incat atunci cand il au la dispozitie si in exces mananca pana mor. De fapt acesti viermi se distribuie pestilor cu grija, folosind in acest scop inelul sau sita cu perforatii, asezata la suprafata apei. Se pastreaza in vase de sticla sau ceramica, lasand sa treaca peste ei un curent slab dar continuu de apa de canal.
     Foarte asemanator cu Tubifex este larva unei muste cunoscute sub numele de Chironomus, iar stiintific Chironomus thumi. Se poate recolta mai ales iarna si pe fundul baltilor namoloase, folosind aceleasi metode destinate anterior la specia Tubifex.
     Hrana Chironomus este foarte buna pentru foarte multi pesti (in special cei adulti), cat si pentru cei pe care ii pregatim la reproducere. Se pastreaza in carpe ude, intr-un loc racoros, sau in vase de ceramica cu fundul plat, cu putina apa, insa schimbata zilnic. Animalele moarte vor fi aruncate deoarece intra descompunere foarte repede si creeaza un pericol de toxicitate.
     Noi am recoltat cu succes larve de chironomide din lacul Terchighiol (din toamna pana in primavara) cu ajutorul unor dragi manuale. In lacul Techirghiol, larvele se gaseau concentrate in algele moarte, cazute pe fundul apei, iar separarea lor se facea la Acvariu, cu ajutorul unei site sub jet continuu de apa.

     O alta hrana vie permanenta se mai poate asigura pentru pestii de acvariu, prin cresterea unor viermi oligocheti de culoare alba, cunoscuti sub denumirea stiintifica de Enchytraeus albidus si care masoara pana la 8-10 mm. In natura se gasesc sub frunzisul aflat in putrefactie. Pentru cultura ne vom procura de la alti acvaristi mai experimentati cateva exemplare. Cultura de enchytraee se face in ladite de lemn inchise cu capac, prin balama sau sertar, prevazute cu un orificiu de aerisire, acoperit cu o sita deasa. Dimensiunile cutiei sunt de 50 cm. lungime, 30 latime cm. si 10 cm. inaltime. Acestea se umplu pana la jumatate cu praf de turba, peste care se asterne un strat de pamant de padure, amestecat cu pamant de cartita. Viermii se aseaza la suprafata pamantului, intr-o mica denivelare rotunda, unde de fapt li se administreaza si hrana. Hrana enchytreelor consta din fulgi de ovaz, legume fierte (morcovi, cartof, varza) sau unele resturi de paste fainoase ramase de la supa. Laditele pregatite se aseaza intr-un dulap cu rafturi special construite care se depoziteaza intr-o camera cu putina lumina, la o temperatura de 18-20 gr. C si intr-un mediu cu o umiditate de cca. 30%. Dupa cca. doua-trei saptamani, putem incepe recoltarea de viermi din ladite, deoarece acestia se inmultesc foarte repede. Recoltarea se face folosind o sursa de lumina si caldura puternica, ce determina viermii sa se refugieze spre fundul cutiei, de unde ii colectam mai usor cu ajutorul unei pensete.
     Unii specialisti piscicultori recomanda alte metode si medii nutritive pentru cultura enchitreelor, cum sunt:
     Pamantul din cutiile de cultura (pamant de cartita) sa fie amestecat cu o mica cantitate de nisip si balegar, pentru imbunatatirea structurii. Hrana li se distribuie in mici santulete facute in cutiile de cultura si care se acopera apoi cu pamant.
     Hrana consta din:
50% faina de orz
10% malai
10% spartura de diferite cereale
10% srot de floarea soarelui
10% srot de in
5% faina de peste
2,5% faina de carne
2,5% faina de oase
     Amestecul se inmoaie in apa cu cateva ore inainte de distribuire. Hrana se da la 5-6 zile.
     Enchytreele constituind o hrana bogata in vitamine se pot distribui la toti pestii. Ratiile vor fi insa acordate cu grija, deoarece prin consumul excesiv pestii se ingrasa prea mult.
     Mai multe ladite preparate pentru cultura 3nchytrelor pot asigura o hrana buna si permanenta pentru toti pestii, lasand totodata posibilitatea de refacere, intr-o perioada de timp mai mare, a culturilor folosite.
     Pe langa aceste feluri de hrana se mai pot administra pestilor si alte "sortimente", cum sunt: omizi neparoase, omizi de fructe, frunze de salata verde vestejite, spanac (usor oparit), fulgi de ovaz opariti sau chiar cruzi. In cazul folosirii ca hrana a fulgilor de ovaz neopariti, se va avea grija ca, inainte, acestia sa se spele bine cu apa, pentru indepartarea stratului de faina care ii acopera, deoarece introducerea ca atare in bazin, provoaca tulburarea apei.

      Hrana uscata - In lipsa de hrana vie, foarme multi acvaristi folosesc pentru hrana pestilor dafnii uscate. Bineinteles ca o astfel de hrana este incomparabil mai slaba din punct de vedere nutritiv, decat o hrana vie, (indiferent de sortiment), insa se cunosc foarte multe cazuri, cand aceasta hrana constituie singura posibilitate de hranire a pestilor. Animalele supuse la un astfel de regim alimentar, unilateral, nu mor prin inanitie, insa in marea lor majoritate prezinta un procent de mortalitate.
      Lipsa de vitamine slabeste organismul si ii face mai putin rezistent in fata diferitilor agenti patogeni; de reproducere si de reusita ei (exceptand viviparii) nu poate fi vorba. De aceea in unele tari s-a creat o adevarata industrie a "fabricarii" de hrana artificiala pentru pesti.

      Indiferent de hrana pe care o folosim, in nutritia pestilor este bine sa retinem cateva reguli, de respectarea carora depinde in mare masura sanatatea animalelor captive.
      a. In natura animalul cauta si consuma hrana, dupa bunul lui plac, pe cata vreme in acvariu, deseori dupa bunul plac al acvaristului. De aceea, se impune ca pestii sa fie hraniti conform necesitatilor lor vitale si nu in mod arbitrar si empiric.
      b. Sa nu se faca risipa de hrana. Resturile de hrana neconsumata viciaza apa prin procesele de descompunere pe care le declanseaza cu consum mare de oxigen. Pe langa acestea se cunoaste si faptul ca mai multi pesti mor de ingrasare excesiva, decat de lipsa de mancare.
      c. Hrana sa se administreze de mai multe ori pe zi. (preferabil de trei ori), stabilindu-se relatii normale.
      d. Folosirea hranei - cantitativ si calitativ - sa se faca in functie de cerintele reale si dimensiunile speciei de peste: sa nu se dea ca hrana ciclopi la speciile de chichlizi mari, sau dafnii la puietul de characidae.
      e. Ori de cate ori distribuim hrana pestilor, sa observam cu atentie si felul cum acestia o consuma. Refuzul de hrana poate sa insemne si inceputul unei boli.
      f. Hrana acordata pestilor sa fie variata (diferite sortimente), inlaturandu-se astfel pericolul de avitaminoza. O hrana variata si consistenta, asigura sanatatea si reproducerea pestilor.

     Este bine sa avem pentru fiecare acvariu mincioage separate, deoarece folosirea unui singur minciog la mai multe acvarii, contribuie in mod sigur la transmiterea unor boli sau agenti patogeni.

     Oaspeti nepoftiti, in acvariu
     Dintre oaspetii nepoftiti ai acvariilor, mentionam pe cativa mai comuni si in acelasi timp mai daunatoru:
     -Hydra, este un polip de apa dulce, care odata patruns in acvariu, se inmulteste cu multa repeziciune (prin inmugurire), invadand peretii, fundul, plantele si decorurile subacvatice.
     Hydrele mai des intalnite, sunt: Hydra verde (Chlorohidra viridissima) si Hydra mare, galbena-cenusie (Hydra vulgaris attenuata).
     Combaterea hidrei se face foarte greu si pana in prezent se conosc cateva metode. Cea mai sigura este vidarea totala a bazinului si curatarea cu atentie si rabdare a tuturor elementelor acvaristice infestate de catre acest polip. O alta metoda consta in introducerea in bazin a unei substante chimice (nitrat de amoniu) cca. 1 gram la 10 litri apa. In acest caz, se recomanda sa crestem temperatura apei cu inca 5 grade C, fata de cea existenta. Tratamentul se face dupa scoaterea pestilor din bazin, plantele neavand de suferit nici un fel de influenta negativa din cauza nitratului de amoniu. Daca se constata ca hidrele nu au murit in totalitate, se repeta tratamentul dupa trei zile. O alta metoda consta in introducerea in bazin a 2 placi de cupru, cu dimensiunea de 10X10 cm, amplasate fata in fata la cele doua capete ale acvariului. Dupa cca. 12-24 ore vom observa cum hidrele se strang si incep sa moara. Si in acest caz plantele pot ramane in bazin, dar pestii vor fi evacuati.
     Mai sigura este combaterea hidrelor cu sulfat de cupru in concentratie de 0,03-0,04 gr./100 litri apa. Bineinteles, pestii for fi deasemenea scosi din bazin, iar plantele pot ramane pe loc. Daca hidrele nu mor in totalitate, se repeta operatiunea dupa trei zile. Dupa terminarea tratamentului, apa se inlocuieste integral.
     Hidrele mai pot fi distruse si cu ajutorul unor pesti din familia Anabantidae, ca: Trichogaster trichopterus, Macropodus opercularis, care flamanziti si introdusi in astfel de bazine, se hranesc cu hidre.

     Planariile sunt viermi plati, de talie mica, reprezentati prin o multime de specii, in apele noastre. Ele se introduc in acvariu sub forma de coconi sau fixati pe alte animale. Duc o viata nocturna. Corpul lor este acoperit cu cili vibratili, pe care ii folosesc la miscarea in apa.
     Oficiul bucal al animalului se afla situat pe fata inferioara si poate fi proiectat in afara corpului, atunci cand ataca animalele. Animalul vanat, este stropit cu un suc gastric si astfel mistuit este introdus in corp. Se hraneste cu dafnii, ciclopi, animale moarte si chiar puiet de pesti. Inmultirea se face prin oua (coconi). Animalul taiat in doua are posibilitatea de refacere (un cap rupt poate regenera un corp intreg). SUnt animale foarte rezistente si, din cauza aceasta combaterea lor se face foarte greu. GŁnther Sterba autor a mai multor volume de acvaristica, recomanda o metoda foarte originala pentru combaterea planariilor:
     Se confectioneaza din tifon un saculet, in care se introduce carne de vita, tocata. Saculetul se atarna printre plante, in aproprierea fundului acvariului. Planariile sunt atrase de mirosul de carne, si se aseaza pe aceste saculete. Dupa cateva ore, sub saculet, se introduce cu atentie un vas cu apa (o cana), care se scoate apoi usor din bazin, impreuna cu saculetul. Pentru distrugerea planariilor, se pune cana cu punga capcana, la fiert. Momeala capcana trebuie repetata cateva zile la rand. Planariile mai pot fi distruse introducand in bazin cateva exemplare de pesti macropozi, flamanzi. Se mai foloseste uneori si metoda chimica cu nitrat de amoniu, in concentratie de 0,6-0,8 gr. la 100 litri apa. ( se dizolva mai intai cristalele in putina apa si apoi se introduc in bazin)."
                                     Cresterea pestilor de acvariu   
                                                  Ing. Marcel Stanciu

Modificat de dori (08-01-2010 19:09:35)


21-12-2009 20:57:53
E-mail  
Pagini:  1 2    
Arata posturile fara raspuns
Dezvoltat de 3X Media International
Forum Gratuit


 



Termeni si conditii . Confidentialitate